Nadia la Festivalul BFI 2018: Gordon și Paddy

Ăl mai mare festival de film din Londra e în plină desfășurare. În timp ce în fiecare seară vedete glamuroase din lumea întreagă se plimbă pe covoru’ roșu în Leicester Square în lumina blițurilor, eu am fost la matineu la un desen animat suedez despre un detectiv broscoi care rezolvă un furt de alune. Și pune ștampile. Multe ștampile. Foarte multe ștampile. Suedezilor le plac frecatul mentei și birocrația la fel de mult ca englezilor și românilor, se pare, sau poate chiar mai mult.

Citiți în engleză aici.

Nadia la Festivalul Encounters 2018: Sex, pisici și lupi etiopieni

Festivalul de scurtmetraje Encounters din Bristol e unul din evenimentele mele culturale preferate evăr, din mai multe motive: 1. desene animate! filme! desene animate! 2. se întâmplă în fiecare an în preajma zilei mele de naștere, deci pot să justific cheltuiala călătoriei pân-acolo drept cadou de ziua mea de la mine pentru mine; 3. biletele sunt ieftine, ba uneori primesc și pass-uri de jurnalistă; 4. acțiunea se petrece într-un oraș extrem de hipster, într-un cinema/bar/restaurant extrem de hipster, și eu mă simt bine înconjurată de hipsteri. De fapt, ce mai încolo și-ncoace: și eu sunt o hipsteriță.

Am fost acolo weekend-ul trecut, carevasăzică, și am vizionat următoarele:

Un calup de animații cu mesaj de mare angajament socio-politic Continuă lectura „Nadia la Festivalul Encounters 2018: Sex, pisici și lupi etiopieni”

Noua ordine mondială a lui Igăl Pigăl

Nu-mi amintesc exact ce produse culturale consumam eu când eram foarte jună, în afară de programul de desene animate Leka nost detsa de la televiziunea bulgară (care includea capodopere precum varianta rusească de Tom și Jerry “Nu pogodi”, și-mi plăcea din cale-afară). Emisiunile pentru copii de pe canalele românești le găseam, în general, tâmpe și eram mereu gata să declar că sunt prea deșteaptă pentru ele, așa că nu am o gamă largă de cunoștințe în domeniu, dar în ultima vreme, în mod neașteptat, m-am familiarizat cu un serial britanic pentru copii foarte mititei, prin intermediul fanei lui nr 1, fetița unei prietene.

Și când zic că m-am familiarizat, vreau să zic că mă trezesc, eu, om serios, adult și cu loc de muncă, fredonând când ți-e lumea mai dragă un cântecel obsedant care mi s-a înșurubat în creier:

“Da, mă cheamă Igăl Pigăl,
Igăl Pigăl, Pigăl Pigăl Pigăl
Da, mă cheamă Igăl Pigăl,
Igăl Pigăl, Pigăl Pigăl Pigăl!”

Atât. Ăsta e tot cântecul. Dar are avantajul că se poate repeta de oricâte ori, nu ești în pericol să încurci strofa I cu strofa a II-a sau ceva. Continuă lectura „Noua ordine mondială a lui Igăl Pigăl”

O POVESTE MAI ORIBILĂ DECÂT CEA MAI ORIBILĂ CHESTIE IMAGINABILĂ, ÎNMULȚITĂ CU ZECE

-conversație imaginară cu scriitorul decedat (sau poate răpit de Cthulhu, sau căzut în altă dimensiune, sau înlocuit de o dublură malefică) HP Lovecraft-

Într-o zi ca oricare alta, Nadia stătea liniștită și-și vedea de treaba ei citind o carte despre expediții polare (am mai zis că am o obsesie cu expedițiile polare, da? știați că a existat un om care a vrut să ajungă la Polul Nord în balon?), când deodată, o creatură sinistră, cu membre lungi și subțiri și ochii holbați a groază, răsare de după un scaun!

Nadia: Dle Lovecraft, era să fac un infarct. Nu vă mai furișați așa.

Lovecraft (în șoaptă): Am auzit că…îți plac…poveștile despre exploratori polari!

Nadia: Îmi plac, ce-i drept. Dar de ce vorbiți în șoaptă?

Lovecraft: Am și eu…o poveste polară pentru tine! O poveste groaznică, aproape mult prea oribilă pentru a fi spusă! Se numește….(în șoaptă și mai șoptită) În Munții Nebuniei!

Nadia: Și la pol, și munți, și nebunie? Sună promițător și exact pe gustul meu! Bine, s-auzim. Continuă lectura „O POVESTE MAI ORIBILĂ DECÂT CEA MAI ORIBILĂ CHESTIE IMAGINABILĂ, ÎNMULȚITĂ CU ZECE”

Do Elephants Fart Loud?

Amicul meu Hassan, pe care l-am cunoscut la master în Anglia și care vorbește vreo cinci sute șaizeci de limbi, și-a făcut un blog în care scrie despre curiozități lingvistice. Cu această ocazie am aflat că popcornul și pârțul unui elefant sunt omonime în persană, motiv pentru care am contribuit cu un desen.

Irreverent Reveries

What do elephants, popcorn and farts have in common? Probably nothing. Except that the Persian word for popcorn is chos-e fil, or ‘elephant’s farts’. Interestingly (and not surprisingly), the origin of the word doesn’t have anything to do with elephants or their wind. The word is in fact derived from Chesterfield, the first brand of popcorn that was introduced in Iran. Folk pronunciation corrupted it into chos-e fil. 

It is, however, not any ordinary type of flatulence. Persian is one of the few languages to  make a distinction between a silent and a loud fart. The word for the silent variety is chos, whilst the louder version goes by the name of guz (pronounced like ‘goose’). Thus, the actual meaning of the term is ‘elephant’s silent farts’. Well, I’ll leave you to ponder on the implications of a language that needs two words for a fart.

nadia elefart

This popcorn emitting…

Vezi articolul original 11 cuvinte mai mult