O mini-călătorie în timp

Cea mai drăguță chestie zărită la târg era acest mini-laborator de profesor trăsnit, în care toate mini-chestiile chiar se mișcau și bolboroseau și luminile se aprindeau.

M-am apucat în sfârșit de munca propriu-zisă la un filmuleț la care mă gândesc de multă vreme, și ca să mă torturez singură cât mai energic, m-am hotărât să-l fac stop-motion. Din această cauză, am trecut uichendul trecut pe la un târg de mobile și accesorii pentru case de păpuși, în ideea că oi găsi câte ceva care să înfrumusețeze decorul și să mă facă să par mai profesionistă  (sau poate să mă facă să par și mai neprofesionistă prin comparație cu chestiile făcute de mine de la zero).

Nadiafilm la Kinofest

Un bullterrier din 1915, fara capul diform din zilele noastre

Un anunt pentru aceia dintre dumneavoastra care se afla in Bucuresti sambata (pe 23 septembrie, adicatelea) si sunt interesati de Nadiafilme: un filmulet animat facut de subsemnata despre rase de caini mutante va fi proiectat la Festivalul de film digital Kinofest la 8 seara in Lente, intr-un program inafara concursului intitulat World Panorama Animation. 

Nadia, cineast pentru copii

Pare-se că cea mai recentă producție Nadiafilms, adicătelea animația despre căței mutanți, va fi proiectată săptămâna viitoare la Festivalul Filmul de Piatră (în Piatra Neamț), într-un program pentru copii off-competition intitulat PIETRICELE. M-am gândit să anunț în caz că are cineva drum pe-acolo, și în plus ca să mă laud, bineînțeles.

Pursânge

Cetățeni! Aveți ocazia să încheiați anul 2016 cu un desen animat făcut de Nadia. Atenție! Conține violență anticâinească și animație incompetentă (am început această capodoperă acum foaaarte multă vreme, pentru că tot n-aveam timp s-o termin, și pe măsură ce capacitățile mele evoluau, bucățile deja desenate rămâneau în urmă din punct de vedere calitativ, dar mi-am dat seama că dacă nu-l asamblez acum, nu va fi gata niciodată).

Povestiți-mi despre profii voștri nasoi

Stimați concetățeni, m-am apucat de plănuit următoru-mi filmuleț animat, un soi de documentar despre viața de elev în România, pornind de la propria experiență cu o învățătoare șpăgară sărită de pe fix și un prof de mate alcoolic și violent, care mi-au lăsat impresia că în țărișoara noastră copiii erau (sunt?) la cheremul sistemului fără nici un mijloc de apărare împotriva abuzurilor. Stereotipurile alea nostalgice cu școala care te face om și dascălii devotați care-ți luminează mintea? Mda, n-au mare treabă cu ce-am trăit io.

Vreau însă să aflu și poveștile altora, dacă mai sunt oameni care s-au simțit așa când erau la școală. Cred că e important ca lucrurile astea să nu fie îngropate, facem lumea mai bună, mie o să-mi iasă un film mai bun și mai complet, voi o să aveți poate ceva catharsis să vedeți istoria transformată-n artă, win-win, ce mai.

Așadar, ați avut vreun profesor bețiv, violent, libidinos, corupt, sau altminteri nepotrivit pentru meseria asta?  Ați avut profesori sau profesoare care v-au umilit, jignit, terorizat, manipulat sau altminteri tratat nasol? Ați avut vreun prof sau profă de care vă aduceți aminte cu dezgust/frică/alt sentiment neplăcut și în zilele noastre?

Scrieți-mi 2 vorbe despre această figură marcantă a învățământului românesc (folosiți cu încredere formularul din josul paginii).