Păzea, Nigel!

Mâine se petrec în Marea Britanie alegeri generale (anticipate), primele de când m-am mutat aici în care am și eu voie să votez. În aproape zece ani în UK, oamenii de-aci au vorbit încontinuu despre ăștia ca mine, și despre cum ar trebui să se procedeze cu ăștia ca mine, iar ăștia ca mine n-au avut dreptul la nici o părere pe tema asta. Dar până aici! Acum am și eu Puterea Ștampilei! Pardon, după cum am văzut la locale, e vorba de Puterea Creionașului: în Marea Britanie se votează bifând cu un creionaș într-o căsuță pe buletinul de vot. Sau poate la alegerile generale e diferit? ABIA AȘTEPT SĂ AFLU!

Ah, ce bucurie să fii în sfârșit cetățean, un om care contează din punct de vedere politic. Până și alde Nigel Farage, românofob notoriu, e nevoit să se ploconească în fața mea cu fluturași electorali și să se milogească precum prăjitura magică din Alice în Țara Minunilor: “Ia-mă! Bea-mă! Votează-mă!” Dar eu nu și nu, merg înainte nestingherită, cu creionașul în mână și convingerile în suflet, calcând pe un covor făcut din fluturași electorali cu Nigel Farage. Continuă lectura „Păzea, Nigel!”

Integrala André

Caseta mea cu Moșule ce tânăr ești, fotografiată la cea mai recentă vizită în patrie

Astă vară când am fost cu Gogu în vacanța portospaniolă, una din chestiunile de maximă importanță pe care le-am dezbătut a fost muzica pe care să o punem în mașina închiriată, și mai ales cum să punem respectiva muzică, pentru că Gogu e complet atehnic și paralel cu chestii gen Spotify care se conectează la mașină prin dinte albastru. Așa că până la urmă eu am pus muzică, ocazie cu care l-am chinuit pe Gogu cu o integrală André- formația preferată a tinereții mele fragede. În cele ce urmează, îi voi supune pe cei doi cititori și jumătate ai blogului la o tortură similară.

Presupun că mulți dintre dumneavoastră știu hiturile André: „Liberă la mare”, „Moșule, ce tânăr ești” (care nu se numește „Moșule, ce tânăr ești”), „Lasă-mă, papa, la mare”, „Rămâi și nu pleca” (care nu se numește „Rămâi și nu pleca”) și așa mai departe. De unde ar fi de înțeles concluzia necunoscătorilor că trupa André se ocupa numai cu ocazii sărbătorești și de vacanță, ca Ștefan Hrușcă, și ocazional cu pleonasme. Dar această concluzie ar fi una eronată, pentru că formația vocal-dansantă André a încercat cu degetul o gamă mai largă de mări și a demonstrat calități variate, după cum se poate constata trecând în revistă discografia lor și mai ales operele de la începutul carierei. De pildă:

André, fine observatoare ale problemelor sociale

Deși majoritatea pieselor André au ca subiect idile adolescentine, artistul nu poate ignora contextul socio-politico-economic în care aceste sentimente au înflorit, întocmai ca un trandafir crescând din noroi. În piesa “Metroul de noapte”, de pildă, tinerele naratoare nu sunt indiferente la sărăcia și atmosfera dezolantă a transportului în comun bucureștean: Continuă lectura „Integrala André”

Singurele alegeri care contează

Hirundo Rustica
Un candidat care nu vrea să dezbată

Ia mai dă-le în câini și pisici de alegeri prezidențiale, am descoperit via Feisbuc o votare mult mai de angajament, dat fiind că toți candidații sunt merituoși și arată bine în poze: Pasărea Anului 2020 în România. Se poate vota democratic până la sfârșitul lunii.

Candidații sunt:

    • Rândunica
    • Barza albă
    • Gâsca cu gât roșu, o opțiune exotică, nu locuiește la noi, posibil spion rus
    • Pelicanul creț
    • Codalbul, cu care probabil rândunica ar refuza dezbaterea față în față.

Cred că anul acesta vom avea un concurs și mai disputat decât anul trecut, când specia câștigătoare a fost cucuveaua”, a spus responsabilul de comunicare al SOR – Ovidiu Bufnilă.

Stai așa. A câștigat cucuveaua? Zice Ovidiu BUFNILĂ? Încep să bănuiesc că și la ăștia e cu pile și relații.

În alte țări, competiția Pasărea Anului e luată mult mai în serios, cu panouri electorale pe clădiri, editoriale persuasive („De ce votez cu pitulicea albastră, și așa ar trebui să votați și voi”), scandaluri de fraudă și așa mai departe. Și exact ca la toate alegerile, unii alegători nu sunt în stare să respecte opțiunile altora:

„Dacă alegi un păsăroi prost trebuie să te gândești ce spune asta despre tine”, a declarat un alegător care nu e de acord cu opțiunea partenerului său pentru porumbelul kereru.