Femeile sunt nebune

Miranda_Sc_023_Medium
Rocks in my pockets, de Signe Baumane

Suntem nebune, nu? Așa zice lumea, inclusiv o grămadă de femei, care se hlizesc și se alintă când zic chestiile astea, probabil fiindcă li se pare foarte amuzant să se jignească singure, sau poate pentru că își imaginează că asta le delimitează într-o categorie de fete cul care nu sunt nebune și care sunt practic de-ale băieților. Dar în fine, suntem isterice, iraționale, emotive, controlate de hormoni, instabile, aud- de-aia nu e bine să avem femei președinte, femei șefe, femei la volan. E mult mai bine ca toți ăștia să fie bărbați, că doar bărbații sunt întruchiparea echilibrului emoțional, după cum poate constata oricine a fost vreodată la un meci de fotbal. Continue reading „Femeile sunt nebune”

Iubirea la bolovani

inside out 1Sunt un om cu principii când vine vorba de lucruri importante în viață- văd toate filmele animate noi la cinema ca să le susțin financiar. Dacă nici desenele animate nu merită banii noștri, atunci cine?

Fusei așadar să văd Inside Out, cel mai nou film Pixar- cronică în engleză AICI. E foarte drăguț, și o spune cineva care nu se înnebunește după Pixar la fel de mult ca opinia generală. De exemplu nu înțeleg tot entuziasmul pentru The Incredibles, care mie mi s-a părut propagandă politică de dreapta (ăla rău e un tip care vrea ca toată lumea să aibă superputeri). Dar Inside Out e drăguț, da? Mereți.

Singura chestie care m-a călcat pe nervi cumplit a fost scurtmetrajul care rulează înainte de film (cel puțin în Marea Britanie, nu știu dacă și în România), în care un vulcan cântă ceva de amor unei vulcănițe și amândoi trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți. Trecând peste faptul că melodia în sine e al naibii de dulceagă, enervantă și înșurubătoare în creier ca o trichineloză, vulcanul arată așa: Continue reading „Iubirea la bolovani”

Whisky în borcan

Am zis c-am plecat spre sud, dar n-am lăsat Scoția așa ușor.

Ne oprirăm în Aberdeen, supranumit orașul de granit, pentru că e construit aproape în întregime din același tip de bolovan gri. Sau poate sunt întrebuințate și alte tipuri de bolovan- se zăresc griuri în mai multe nuanțe. Chiar și localnicii par să fie îmbrăcați în gri foarte des. Aberdeen e ca Orașul de Smarald din Vrăjitorul din Oz, unde li se puneau vizitatorilor ochelari speciali pe nas ca să vadă totul în verde- doar că în Aberdeen vezi totul printr-un filtru care face imaginea alb-negru.

IMG_4301

Citisem mai deunăzi că unei conaționale i s-a refuzat cazare la un Holiday Inn fiindcă, ziceau englezoii de-acolo, româncele sunt de obicei prostituate care fac tărăboi- o mostră de discriminare abjectă și atitudini anti-românești, desigur. Din fericire, există și companii care nu refuză cazare nici măcar prostituatelor românce autentice, necum celor închipuite. Am putut constata acest lucru în mod direct, ținând cont că un grup de compatrioate cu această meserie erau cazate în același loc cu noi în Aberdeen, chiar în spatele ușii de alături, iar pereții erau subțiri. Suntem peste tot acasă, porțile ni se deschid! Continue reading „Whisky în borcan”