Radio Surrey

În principiu, când mă-ntreabă cineva, zic că locuiesc în Londra, pentru că sună bine, și de Londra a auzit toată lumea. Ca s-o zic p-a dreaptă, totuși, acoperișul sub care dorm se află într-o suburbie care face parte din Londra în unele privințe, iar într-altele aparține de comitatul Surrey.

Surrey e exact Anglia aia pe care și-o imaginează toată lumea care n-a fost niciodată în Anglia și-o cunoaște numai din ecranizări după Jane Austen (de altfel, acțiunea nu foarte activă din romanul Emma se petrece în Surrey). În Surrey e liniște, pace și verdeață, păsărelele cântă, veverițele zburdă, pisicile obeze stau cu burta la soare, casele sunt drăguțe și halucinant de scumpe, oamenii au bani berechet și-și plimbă cățeii pufoși dimineața și seara. (Dar iată că uneori se mai rătăcește și câte-un imigrant ca Nadia, înghesuit într-o cămăruță închiriată.) Iar dacă dai drumul la radio, poți să te informezi de la BBC Surrey, cel mai englezesc radio din câte au existat vreodată.

Câteva dintre subiectele pe care am avut ocazia să le aflu de la Radio Surrey de-a lungul timpului: Citește în continuare „Radio Surrey”

Barbie plus Midge egal love

b-still-04

Parcă Midge o chema pe prietena roșcată a lui Barbie, nu? Eu așa țin minte din revistele cu Barbie pe care le colecționam când eram mică (după cum se vede treaba, am trecut prin toate stadiile pasiunii pentru trenduri culturale uberfeminine: Barbie, Sailor Moon, Spice Girls, Andre, Britney Spears). În orice caz, am luat un interviu unui băiat care-a făcut un filmuleț animat foarte distractiv, în care Barbie e lesbiană și-l părăsește pe plicticosul de Ken (după ce mai întâi îl omoară în tot felul de vise și fantasme lynchiene.) Citiți AICI. 

De fapt, Ken a fost întotdeauna cam în plus, dacă stau să mă gândesc bine. Și-a dorit cineva vreodată un păpușoi Ken? Viața păpușească a lui Barbie se învârte în întregime în jurul altor fete și femei de plastic (conform foto-benzilor desenate din revistele mele, surse aprobate de producător și deci demne de încredere): surorile ei Skipper, Stacie și Kelly (habar n-aveați că Barbie are 3 surori, eh?), prietenele ei Midge și Teresa, și varii femei care mai apăreau pe la cele 1457 de joburi la care se pricepe Barbie. Iubitul ei de plastic e acolo doar ca să confirme că Barbie e o Fată Normală și Social Acceptabilă, cu Interese Normale. Altminteri, sincer, cine și-ar pierde vremea jucându-se cu Ken? Nici măcar Barbie nu vrea să se joace cu Ken.

Anul Cocoșului de Foc

-Ce faceți în noaptea asta? întreabă colega de apartament, în timp ce se fâțâie de pe un picior pe altul, machiată, gătită, sclipicioasă, așteptând ca prietenul ei chefliu să dea tonul plecării spre party.

-Dormim.

-Pe bune? În noaptea de anul nou?

Colega englezoaică își privește cei doi colocatari români cu un amestec de dezgust și milă.

-Pe bune, întăresc eu, căscând. Adică na, o să fim treji la doișpe fix. Dar asta nu se pune. Io sunt trează la doișpe în fiecare noapte, oricum.

Și pentru că tot eram trează, și pentru că Revelionul e un moment potrivit pentru nostalgie patriotică după petarde și scheciuri cu Dem Rădulescu, ne-am uitat și la niște teve românesc. Am nimerit o emisiune intitulată ADEVĂRURI ASCUNSE, prezentată de o tanti blondă pe nume Dana Grecu. Invitați: o Astroloagă, care semăna nițel cu Dolly Parton, și un Numerolog, care semăna nițel cu un bivol de pământ.

bivolul-de-pamant
Figura 1: Bivolul de Pământ

Dana Grecu: La mulți ani, bine ați venit la Adevăruri Ascunse! În seara asta veți afla ce zodii vor avea noroc în 2017 și ce zodii vor trebui să fie Foarte Atente, precum și dacă va fi liniște și pace în România, sau dacă va fi război. Sau, mă rog, dacă războiul va continua, ar fi trebuit să zic!

(Stai, ce? zice Gogu. E război în România? De când? Cu cine? Nadia ridică din umeri. O fi, dacă zice la televizor.) Citește în continuare „Anul Cocoșului de Foc”

Pursânge

Cetățeni! Aveți ocazia să încheiați anul 2016 cu un desen animat făcut de Nadia. Atenție! Conține violență anticâinească și animație incompetentă (am început această capodoperă acum foaaarte multă vreme, pentru că tot n-aveam timp s-o termin, și pe măsură ce capacitățile mele evoluau, bucățile deja desenate rămâneau în urmă din punct de vedere calitativ, dar mi-am dat seama că dacă nu-l asamblez acum, nu va fi gata niciodată). Citește în continuare „Pursânge”