Sunt normală, am dat drumul piciorului lui Dumnezeu

În cazul în care titlul de mai sus provoacă vreo confuzie

Așadar: întreaga-mi viață pe care mi-o pot aminti, și care până acum numără vreo 25 ani din 29, am fost foarte slabă. Așa de slabă că n-aveam voie să donez sânge. Așa de slabă că era periculos să deschid umbrela când bătea vântul prea tare. Așa de slabă că probabil câinele meu cântărea mai mult decât mine. Așa de slabă că se întâmpla deseori ca uși automate cu senzori pe bază de greutate să nu se declanșeze când mă apropiam eu.

Dar toate acestea au luat sfârșit de câteva luni încoace, când am început să observ că nu-mi mai cad pantalonii de pe mine, ba chiar au început să se încheie cam greu. Și când am avut curiozitatea să mă cântăresc și să-mi calculez BîMîIul, am aflat cu stupoare că din SUBPONDERALĂ (ALERTĂ!) am devenit, pe nesimțite, NORMALĂ.

Acu, inițial n-am știut cum să reacționez, pentru că în general nu sunt normală în prea multe aspecte, după cum probabil ați observat deja. Dar erau vreo trei chestii care se cereau făcute, în ordine, și le-am făcut: Citește în continuare „Sunt normală, am dat drumul piciorului lui Dumnezeu”

Căldură mare, my dear

De câteva zile, nu foarte multe, iată că e vară, vară, e soare-afară, chiar și-n Anglia. Cer senin cât vezi cu ochii, și caniculă de 28-29, ba chiar și 30-31 grade. Iar la asemenea evenimente șocante, oamenii care locuiesc în Anglia trebuie musai să aibă aceleași două reacții, și musai pe amândouă în același timp.

Prima, și cea mai importantă, e, desigur, panica. Cum s-a putut întâmpla așa ceva ÎN ANGLIA? Guvernul a emis o alertă portocalie care avertizează populația că situația e cam albastră. Megafoanele din stațiile de metrou anunță iar și iar că în asemenea condiții vitrege e musai să ai o sticlă cu apă la tine. Toata lumea se văicărește, se agită, își smulge părul din cap. Trenurile sunt bulibășite de trei zile, condițiile meterologice „severe” cer întârzieri, anulări și limite de viteză. Hashtaguri precum #caniculă si #nupotsădormdecaldură trenduiesc în spațiul twitteresc britanic (prilej pentru companii să sară cu oferte tematice, de la frigidere noi la cărți pe care să le poți răsfoi dacă tot nu dormi la 1 dimineața). “Să vină ploaia înapoi! E prea cald să-mi beau ceaiul!” strigă voci de cetățeni. Citește în continuare „Căldură mare, my dear”

Ethelred Nepregătitul

Aproape de locuința mea se găsește bolovanul de încoronare al câtorva regi anglo-saxoni de mare prestigiu, cel mai prestigios dintre ei fiind Ethelred Nepregătitul, cu două domnii, ca Țepeș: 978-1013, 1014-1016. Întreruperea s-a datorat unei scurte invazii din partea regelui danez Sven Barbăcaofurculiță. Succesorul lui Ethelred Nepregătitul a fost fiul său, Edmund Defierîntroparte. Pe vremea aia numele erau treabă serioasă.

Și deși știu (de pe Wikipedia) că în Old Ingliș porecla vine de la altceva și că ilustrul rege era mai degrabă Ethelred Prostsfătuitul, ori de câte ori aud despre Ethelred the Unready îmi vine în minte o imagine nepoliticoasă ca cea de mai jos, îmi cer scuze anticipat:

La cererea publicului: Siretel Vulpeanu, agent imobiliar

Probabil deja nu mai tine minte nimeni, dar acum cateva luni am pus la bataie niste articole la cererea publicului cu ocazia aniversarii blogaristice de zece ani. Ultima dintre ele era o banda desenata cu un animal urban la alegere (si mie mi-a trecut prin cap ce vedeti mai jos) , pe care insa intai n-am avut timp s-o desenez si apoi n-am avut cu ce s-o scanez. Iata insa ca, dupa lupte seculare care au durat treizeci de ani, pot in sfarsit sa livrez celor doi cititori si jumatate si ultimul post cu dedicatie:

Aceste aventuri au fost adevarate, sunt reale si vor fi autentice (m-am mutat de curand), doar cu nitica aroma animaliera (naturala) adaugata. Si ca sa ma iertati ca a durat atat de mult, iata inca un desen necerut de nimeni si despre nimic:

Va multumesc pentru atentie! Un e-book cu interviuri imaginare cu scriitori coming soon, da’ nu stiu exact cand, ca e vorba despre mine.

Nadia și intelectualii de vază

 Intelectual în avangarda culturii mondiale, dintr-o carte de benzi desenate cu Scrooge McDuck
Intelectual în prima linie a culturii mondiale, dintr-o carte de benzi desenate cu Scrooge McDuck

Zilele astea, am auzit că unul dintre intelectualii de marcă, de prim rang, de categoria întâi ai României a emis niște păreri foarte la modă despre niște chestii. Dar nici n-am avut când să-mi formez o părere despre părerile lui, că imediat m-a lovit o revelație: habar n-am cu ce se ocupă intelectualii de categoria întâi din România. De ce sunt ei considerați stâlpi ai culturii contemporane? Care e aportul lor la cunoașterea și frumusețea lumii?

Adică am o vagă idee că dumnealor se ocupă cu scrisul, dar ce scriu? Despre ce, și pentru cine? Dacă aș fi suficient de intelectuală la rândul meu, aș ști deja, dar ținând cont că: 1. viața e scurtă, 2. de când am depășit cele cincisprezece minute de snobism din studenție consum numai produse culturale care-mi sună interesant, până acum n-am găsit timp să citesc texte scrise de intelectualii noștri cei mai străluciți. Din cauză de punctul 1, nici n-aveam prea mari intenții să încep acum. Așa că în ciuda curiozității intense care mă tortura dintr-o dată, am hotărât să aflu prin alte căi mai rapide.

Am întrebat, așadar, alți cetățeni. Mama, cu ce se ocupă Patapievici? „Patapievici e ăla care a zis că România e că un cur”, a răspuns mama cu năduf. „O fi ca un cur, dar nu știu în ce altă țară i-ar asculta cineva lui elucubrațiile.” OK, dar elucubrații despre ce? „Patapievici e un intelectual care folosește multe neologisme, și dacă îl înțelegi ești și tu intelectual”, mi-a zis o prietenă. „Mie mi-a scăzut stima de sine.” OK, dar neologisme despre ce? „A scris multe cărți eclectice și proaste în care înjură lumea actuală”, mi-a zis altcineva. OK, dar de ce i le publică cineva? În cele din urmă, că o femeie ignorantă ce mă găsesc, m-am hotărât să investighez împreună cu un bărbat.
Citește în continuare „Nadia și intelectualii de vază”