Explodează budinca

Am văzut la Annecy luna trecută un scurtmetraj animat care reflectă în mod realist societatea contemporană: nu ne place să vorbim despre probleme sau să le rezolvăm, așa că ele se transformă într-o budincă, pardon, problemă din ce în ce mai mare.

Pentru că mi-a plăcut filmulețul am voit să iau un interviu regizorului, și iată interviul (în engleză).

A lot of people read differently into the film. One of my tutors who watched it said: “It’s crazy that you made a film about the Coronavirus”, and I was like, “Oh, did I? I didn’t know. I guess I did!” Some people thought it was about Donald Trump, others thought it’s about environmental change. For me, it’s about all of those things. Basically, whatever you are ignoring, that’s what it’s about.

Sfaturi din Insula Ciumei

Stimați prieteni și dușmani! Pentru păcatele mele, trăiesc în continuare un coșmar construit special pentru piticii mei din creier, fix într-un loc care o face de oaie grav din nou și din nou. Marea Britanie se întoarce peste 9 zile la strategia “infecție în masă intenționată”: toată lumea trebuie să facă Covidul simultan vara asta, ca să ne putem întoarce la normal. Așadar, suntem probabil singura țară din Europa care ridică toate restricțiile (inclusiv măști în autobuz, distanțare minimă, etcetera) într-un moment când cazurile de Covidul vieții cresc vertiginos (urmate ceva mai încet, dar sigur de spitalizări), iar oamenii vor fi activ încurajați să se contamineze, prin măsuri precum modificarea appului național de contact tracing și anularea necesității de a te izola când intri în contact cu un caz de Covid. OMS-ul zice că suntem niște tâmpiți să facem așa ceva, oamenii de știință de aici pe care încă nu i-a cumpărat Boris zic la fel, dar ce mai contează?

Aceia dintre dumneavoastră care cunosc acest blog știu deja care e părerea mea despre o asemenea strategie, presupun că n-ați venit aici ca să vă contraziceți cu mine, oricum e degeaba. Așa că în loc de asta o să ofer câteva sfaturi rapide, tuturor ne place să dăm sfaturi, nu? Ne face să ne simțim mai deștepți.

Iar mă uit la Festivalul Annecy fără să plec de-acasă

Festivalul de desene animate de la Annecy e cel mai șmecher festival de desene animate din lume, anul trecut a fost în întregime disponibil onlain din cauză de Covid. Anul ăsta au și evenimente în persoană la ei în Franța, dar varianta onlain rămâne, e accesibilă de oriunde și costă vro 20j de euro. Puteți să vă cumpărați și voi bilet virtual până mâine inclusiv, festivalul durează până sâmbătă.

Ce se poate vedea de banii ăștia? Lungmetrajele se proiectează numai la fața locului, din păcate, în schimb întreaga competiție de scurtmetraje e disponibilă, precum și niște programe speciale care includ un film unguresc vintage foarte trippy despre Făt Frumos, Fiul Iepei (???).

Cică așa arăta Făt Frumos, fiul iepei, în viziunea ungurilor.

N-am apucat să mă uit încă la el, dar m-am uitat printre filmele scurte. Prea multe dintre ele sunt despre carantină și Covid, nu aștept deloc cu bucurie următorii zece ani de artă alcătuită din colaje și poezioare despre carantină. Iată câteva vorbe despre câteva filmulețe remarcate până acu: