Tezaur folcloric

ana-si-manole

O cugetare de ziua țării noastre în formă de pește foarte gras: mă gândeam la unul din miturile noastre naționale, ăla cu Manole și cu Ana, și mă întrebam de ce Manole ăsta nu și-a dat pur și simplu demisia în loc să-și omoare nevasta. Dacă era așa mare meșter, sunt convinsă că se găsea și alt proiect arhitectural care să îl dorească în staff.

Cum cred io că au stat lucrurile mai degrabă: Manole voia de mult s-o omoare pe Ana, așa că el însuși tot dărâma construcția noaptea și după aia a mințit că a visat chestia aia cu ziditul nevestei în perete, apoi s-a asigurat că nevastă-sa vine prima. Un plan criminal perfect pentru epoca superstițioasă în care trăia, mai ceva ca al lui Amy din Gone Girl. Violența domestică, tradiție națională!

Pentru și mai mult patriotism, trebuie bineînțeles să repostez această animație de anul trecut. Hai, să ne trăiască.

5 gânduri despre “Tezaur folcloric

  1. Cred ca legenda mesterului Manole e amintirea unor vremuri din preistorie/zorii istoriei, cand pe-aici, prin sud-estul Europei, la constructii se practicau realmente sacrificii umane (de atunci se trage probabil si superstitia cu „masurarea umbrei”, care a inlocuit sacrificiul real). Asa ca degeaba schimba Manole serviciul – orice constructie i-ar fi cerut „unele sacrificii” – putea doar, eventual, sa se reprofileze…

    Legenda nu e exclusiv romaneasca, circula prin tot sud-estul Europei si chiar si la unguri. La ei e despre zidirea cetatii Devei si pe mester il cheama Kelemen. Curios, n-am auzit nimic despre ea in zona, desi bunica mea era de pe langa Deva si pe jumatate unguroaica, am citit doar pe net. Citez de pe un site unguresc in engleza (nu pun link, ca mi-e ca ajunge postul la spam):

    There were these masons, nine or twelve, they say. And they took upon themselves to erect a building–strong and beautiful, like none there was before. And they worked day and night. And night and day they worked, but whatever they constructed during the day collapsed at night, […] The head mason then learned that they needed to make a sacrifice: to offer the first woman to come on the morrow, […] And the next morning the master’s wife came, loving, with a good meal for her husband. And they seized her, and they built her into the walls. And the walls stood from then on. […]

    A story that is found in the folklore of many peoples from Europe to India. It was first reported by Serbian folklorist Vuk Karadžić in 1815. A hundred and eighty years later, Alan Dundes, folklore scholar from the USA estimated that adding up the numbers of Bulgarian, Greek, Hungarian, Romanian, Serbian, and Albanian versions of the ballad results in a total of more than seven hundred variants. The Hungarian version of the story is called „Kőműves Kelemen balladája”,

    Am gasit tot pe net si o varianta, culeasa de un englez de la niste tigani originari din Turcia, in care pe mester il cheama chiar Manoli, dar nu construieste o biserica sau o cetate, ci un pod. E cam neinteligibila – probabil povestitorul tigan nu vorbea chiar fluent engleza. Incepe asa:

    In olden days there were twelve brothers And the eldest brother, the carpenter Manoli, was making the long bridge. One side he makes; one side falls. The twelve brothers had one mistress, and they all had to do with her. […]
    Source: Francis Hindes Groome, Gypsy Folk-Tales (London: Hurst and Blackett, 1899)

    Citisem undeva (nu mai stiu unde) ca si in Miorita era vorba de fapt, la origine, de sacrificiu uman ritual si ca de-asta e ciobanul asa resemnat – mi se pare discutabil, dar nu exclus. Daca e adevarata ipoteza, avem doua balade, ambele considerate simboluri nationale, cu sacrificii umane acceptate fara opozitie de catre victime. Miorita e mai specific romaneasca decat legenda lui Manole, din cate stiu, circula numai la romani, (inclusiv la aromani).

    1. Acu’ nu stiu daca Ana accepta fara opozitie ca ciobanul din Miorita, in varianta pe care-o stiu eu e pacalita initial ca zidarii doar se distreaza si glumesc cu ea c-o zidesc in perete, cum se joaca unii oameni de-a ingropatul in nisip. Cand isi da seama cum sta treaba e prea tarziu, si nu mai are cum sa scape.

  2. In Miorita e unul care avea ca iubita o oaie. Nu arata tocmai ca o familie traditionala, crestin-ortodoxa. Apropo, stii cum gaseste un cioban o oaie in varf de munte?

  3. Deosebit de atractiva” sau „tocmai buna”, bancul are mai multe variante.
    Imi place mult basmul Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, variante lui Ispirescu. Foarte realist. E singura poveste din lume in care viata vesnica e prezentata exact asa cum e, o prostie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s