Artă clasică, intelectuală, elegantă

Practic toate activitățile mele desenistice din ultima vreme sunt răspunsuri la varii provocări de pe Instagram, pentru că sunt leneșă și dacă nu îmi spune cineva în mod specific ce trebuie să fac e greu să-mi mișc fundul (sau, în acest caz, degetul).

Month of Masters zice să desenezi în stil propriu operele unor artiști cunoscuți. Primul Artist Cunoscut de pe listă a fost Degas, eu am desenat ceva fără balerine dar cu bețivi.

Continuă lectura „Artă clasică, intelectuală, elegantă”

Sus lângă plajă

Îi știți pe oamenii ăia extrem de enervanți care trimit tuturor poze cu copilul lor Aris Maris pentru că a învățat să își bage 2 degete în nas în loc de unul singur, și toată lumea trebuie să zică: VAI! CE REALIZARE! ARIS MARIS E UN GENIU! deși Aris Maris e mereu plin de muci, are capul prea mare și nimeni nu vrea să se uite de fapt la poze cu el?

Așa sunt eu cu mașina și permisul de conducere.

Au trecut 9 luni de când mi-am luat permisul, timp în care am doborât o gamă largă de borne importante pentru realizarea personală în domeniul șoferitului:

Continuă lectura „Sus lângă plajă”

Thomas Salto

Nu mai pot să mă uit la gimnastici olimpice.

Am ajuns la această concluzie în timp ce mă uitam la gimnastici olimpice, mai precis la calificările feminine. Ca și acum 4 ani, patria noastră are ca unică speranță o veterană care concurează numai la bârnă. Și cum mă uitam io la Larisa Iordache aterizând de pe bârnă pe piciorul ei mult-accidentat și strâmbându-se de durere, mi-am dat seama că nu prea mai prezintă interes pentru mine dacă s-a calificat în finală sau nu. Pentru că e mega fucked up să te uiți la un om rănit cum face iar și iar o chestie care o să-l rănească și mai mult. Am închis televizorul. (Metaforic vorbind, că mă uitam pe laptop, așadar am închis tabul respectiv din browser.)

Faza e că Larisa e adultă acum (chiar babetă pentru gimnastică), adulții au dreptul să își asume riscuri de tot soiul sau să se tortureze singuri dacă așa vor, dar în gimnastică practica standard e să înduri varii accidentări dureroase din fragedă pruncie. Multe concurente de nivel înalt sunt încă niște copii, chiar dacă în ultimii ani media de vârstă a mai crescut. Cred că am îmbătrânit eu, aia e problema, am de 2 ori vârsta lu’ Viktoria Listunova de pildă. Sunt o babetă morocănoasă și tot ce văd acu e niște fetițe ținute într-o bucată de varii șuruburi și bandaje, care de ani de zile riscă constant moarte sau paralizie întru îmbogățirea părinților lor și divertismentul publicului de pe canapea. Ceea ce e extrem de foarte fucked up.

Continuă lectura „Thomas Salto”