Romanță la Radio Surrey

Tot în Surrey stau și anul ăsta. Tot Radio Surrey ascultă Gogu în mașină, și ascult și eu, în general când ne îndreptăm către vreun parc să ne holbăm la ciocănitori prin binoclu. De curând am dat peste o emisiune care nu mi-e clar dacă avea ca scop să dea sfaturi amoroase, sau chiar făcea lipeala ascultătorilor cum face The Guardian, sau era pur și simplu de sanchi- n-am prins de la început.

Crainica din studio nr 1, să-i zicem Amelia: Îl avem acum la telefon pe Jack din Brighton! Jack, spune-ne câte ceva despre tine, ce fel de parteneră cauți?

Jack: Da, bună ziua, deci, vă mulțumesc, eu sunt Jack, am 29 ani și îmi doresc să cunosc…o fată care să fie, ăă, onestă, să-i placă să iasă în oraș, să zicem…dar mai ales…să fie foarte de familie, să-i placă familiile foarte mult.

Crainica nr 2, să-i zicem Abigail, pe tonul cu care ar vorbi cu un copil cu handicap, sau cu un cățeluș nou-născut: Ah, ce drăguț!

Amelia: Să înțeleg că tu ești apropiat de familia ta, Jack? Continuă lectura „Romanță la Radio Surrey”

Viața ca o telenovelă

Am făcut o mică bandă desenată despre tendința mea de a căuta emoții telenovelistice cu lumânarea, o găsiți în întregime la Liceul Cosmic.

Legat de asta, tocmai am terminat de vizionat pe Netflix serialul de mare angajament Crazy Ex-Girlfriend (toate 3 sezoanele în vreo 3 săptămâni), și în afară de faptul că mi-a plăcut foarte mult și am chiaunit pe toată lumea la cap vorbind despre el, mi-a fost de folos ca un soi de terapie într-un fel, pentru că am empatizat cu protagonista supărător de mult.

Continuă lectura „Viața ca o telenovelă”