14 ani de Nadiablog

Astăzi se împlinesc paispce ani de blogăreală fără nici un rost! Ce am mai putea spune cu această ocazie, și nu s-a spus deja la precedentele treispce aniversări? Lumea e rea și viața este grea, e Apocalipsa, trebuie să facem lucruri care ne bucură și ne fac plăcere. Mie îmi place să pălăvrăgesc pe Internet. Am pus un clip cu Sofia Loren dansând ca să ne bucurăm cu toții și mai și. (M-am uitat la filmul ăsta pe Netflics doar pentru că a apărut Sofia dansând în preview.)

Am crescut sub ochii voștri, dragi doi cititori și jumătate! La început eram doar o adolescentă leneșă și iresponsabilă care freca menta pe net la 2 noaptea. Acum sunt o adultă leneșă și iresponsabilă care freacă menta pe net la 2 noaptea.

Sugestii și reclamații vizavi de prezentul, trecutul și viitorul blogului, sau pur și simplu urări de bine și blesteme, se primesc ca de obicei în comentarii, sau în formularu’ de mai jos pentru cine vrea să le țină private. Eventuale bacșișuri se pot oferi apăsând pe desenul cu porc din sidebar. Tanti auguri mie și vouă!

 

Treișpe ani de Nadiablog

Cum zice și titlul, astăzi, 24 ianuarie a.c., blogul cu bătăi de câmpi împlinește 13 ani (vârsta cea mai oribilă la ființe umane, noroc că blogul nu-i om).

Cine se mai ocupă cu blogăritul în anul 2020? Era contemporană e cu vlogări, cu influensări pe social media….cu podcasturi, poate? Habar n-am, ce face lumea cul zilele astea? În orice caz, nu cred că scrie articole de cinci mii de semne despre trupa Andre.

Dar nu contează! Intenționez să perseverez până când blogăritul va deveni atât de demodat încât o să fie cul din nou și o să atragă un nou public de tineri nostalgici după o epocă pe care n-au trăit-o dar despre care vor avea impresia că știu tot ce e de știut. O să fie un fel de Stranger Things: Blogul. Apoi, peste și mai multe generații, blogul va fi redescoperit drept relicvă antropologică întru studierea oamenilor de la începutul secolului douășunu, cam ca autobiografia lui Margery Kempe. Blogul este, practic, opera mea de-o viață, alta n-am.

Cum zicea Dana Marijuana, voi cânta până nu mai am nimic de spus/dar întotdeauna găsesc ceva de zis. Mă rog, Dana s-a lăsat de cântat destul de curând după aia așa că poate nu e exemplul cel mai încurajator.

Ca și până acum, cei doi cititori și jumătate pot oferi sugestii și reclamații vizavi de conținutul blogului în comentarii, sau bacșiș de cafea pentru autoarea lui apăsând pe purcelul roz din sidebar, cereri în căsătorie nu primesc.

Doișpe ani de Nadiablog

It’s a party!

Astăzi se împlinesc doișpe ani de când gazda dumneavoastră Nadia a bloguit pentru prima oară (ceva văicăreală despre facultatea ei, FeJeSeCe, pe vremea când era jună studentă).

Blogul moare un pic (în sensul că e din ce în ce mai puțin citit și eu de asemenea scriu din ce în ce mai puțin), dar nu se predă, sunt hotărâtă să perseverez în greșeală până când s-o desființa WordPressu’. Când o să fiu mare artistă celebră (?) o să vă simțiți speciali că v-ați pierdut vremea p-aci, plus că tata mi-a zis că 2019 se aseamănă astrologic cu 2010, anul celor mai mari schimbări din viața mea, așa că cine știe ce ne așteaptă, rămâneți pe fir.

Ca de obicei, sugestii și reclamații despre conținutul și direcția blogului sunt binevenite, deși nu pot să garantez că o să ascult de ele. La mulți ani nouă!