Nadia la Festivalul BFI 2019: Fericire cu d-a sila

Cel mai interesant film pe care l-am văzut anul ăsta la Festivalul BFI n-a fost ales de mine, ci de un amic, care de altfel a petrecut apoi întreg filmul exclamând WHAT THE FUCK la intervale regulate. Ținând cont că după aia am și avut o discuție de lungime medie despre film și filozofia lui, putem conchide că a fost un film bun: alea mediocre nu produc așa reacții puternice și nici dezbateri filozofice.

Filmul cu pricina se cheamă “Little Joe” și e debutul în limba engleză al regizoarei austriece Jessica Hausner. Absolut întâmplător, am mai scris despre un film de-ale lui madam Hausner anul ăsta (Amour Fou), nu știam c-o să dau din nou peste ea. Ce-am zis acolo se aplică și aici: umor foarte, foarte sec, joc actoricesc intenționat țeapăn, simetrie și culori vag WesAndersoniene. Doar că de data asta formalismul ăsta nu vine la pachet cu romanțuri ci cu lucruri care-ți îngheață sângele-n vine. Continuă lectura „Nadia la Festivalul BFI 2019: Fericire cu d-a sila”

Nadia la Festivalul BFI 2018: locomotive gravide și alte probleme serioase

Raportăm cu întârziere: festivalul de film BFI din Londra s-a terminat cu surle, trâmbițe și multe producții de interes haliudian, de pildă o chestie cu Timotei Șalame (un băiat a cărui moacă de căprior ușor tupeist ar apărea probabil pe pereții camerelor tuturor fetelor sensibile, dacă fetele din ziua de azi ar mai cumpăra reviste cu postere la mijloc în loc să se dea pe Instagram), sau multîntârziatul film blestemat despre Don Quijote al lui Terry Gilliam. Dar cine se duce la un festival ca ăsta ca să vadă filme de limbă engleză cu oameni celebri, pe care le găsești după vreo lună oricum pe torr…ahâm, la Multiplexul din cartier? Eu m-am dus, desigur, să mă culturalizez cu chestii la care nu m-aș fi gândit altminteri.

La matineu, am văzut: Jim Năsturaș și Lukas, mecanicul de locomotivă, un film pentru copii nemțesc, ecranizare după cartea cu același nume de Michael Ende (ăla cu Neverending Story). Jim Năsturaș e un băiețel care împreună cu prietenii săi cei mai buni Lukas (mecanicul de locomotivă) și Emma (locomotiva) părăsește insula pe care locuiau, pentru că nu mai e loc pentru toată populația de oameni și locomotive. Așadar, se duc în lume, unde se întâlnesc cu chinezi, dragoni și uriași, și la sfârșit se întorc totuși acasă, iar locomotiva e însărcinată și naște un trenuleț mititel, nu mă întrebați cum e posibil din punct de vedere biologic sau feroviar. Continuă lectura „Nadia la Festivalul BFI 2018: locomotive gravide și alte probleme serioase”

Nadia la Festivalul BFI 2018: Gordon și Paddy

Ăl mai mare festival de film din Londra e în plină desfășurare. În timp ce în fiecare seară vedete glamuroase din lumea întreagă se plimbă pe covoru’ roșu în Leicester Square în lumina blițurilor, eu am fost la matineu la un desen animat suedez despre un detectiv broscoi care rezolvă un furt de alune. Și pune ștampile. Multe ștampile. Foarte multe ștampile. Suedezilor le plac frecatul mentei și birocrația la fel de mult ca englezilor și românilor, se pare, sau poate chiar mai mult.

Citiți în engleză aici.