Orice mare artist are o obsesie

Azi dimineață, eu și co-autorul am avut un mic eveniment de lansare pentru Little Cold la biblioteca publică din cartier, în prezența unui grup de cititori de vârstă adecvată cărora le-am și citit din poveste. Adică de fapt co-autorul a efectuat citirea propriu-zisă, eu am stat pe scaun lângă el încercând să nu mă lovească un atac de panică (am mai explicat că nu sunt foarte sociabilă, da?). Per ansamblu zic că a ieșit bine, nimeni n-a fugit din încăpere plângând, nici măcar eu.

Din program a făcut parte și povestea mea mai veche cu girafa, pentru că trebuia să umplem timpul cu ceva, dar cineva din public mi-a zis că e o poveste foarte mișto care ar trebui să fie și ea o carte, așa că acum pare-se o să fac o carte și cu girafa, film există deja, urmează probabil joc video, roman grafic și experiență VR. Girafa cu insomnie e adevărata capodoperă a vieții mele, moștenirea lăsată de mine generațiilor următoare, e fântâna la care mă întorc mereu, așa cum se întoarce Haruki Murakami la aceeași poveste despre un bărbat mediocru care ascultă jazz, gătește bine și are o pisică. Când voi muri, pe mormânt o să mi se scrie: „Aici zace Nadia B., autoarea Nemaiauzitei tragedii a girafei cu insomnie. V-am zis că sunt bolnavă!”

3 gânduri despre „Orice mare artist are o obsesie”

  1. Probabil ca va trebui sa ii explic copilului meu ce e un pinguin sau alte specii disparute intre timp cum ar fi ursul polar. Sau cum arata zapada. Si in timp ce culegem banane in Germania ii explic ca de fapt nu exista incalzire globala, chiar daca unde inainte erau brazi acum sunt portocali. Un studiu de anul asta a aratat ca mare parte din padurile din zona sunt grav afectate de diverse boli si se gandesc deja sa planteze alte soiuri din sudul Europei.

Comentariile sunt închise.