Căcatul a lovit ventilatorul, cum zice englezu’

Well, s-a cântat Brexit.

Nu că nu mă așteptam. Întotdeauna mă aștept la ce e mai rău, în special pentru că sunt mizantroapă, dar mi-ar plăcea ca din când în când să fiu contrazisă.

Consecințele nu sunt nici ele din cale-afară de surprinzătoare. Lira scade și per ansamblu Marea Britanie se îndreaptă spre o recesiune (nu-i de ajuns că vor să ne dea afară, ne mai fură și banii, îmi zice o româncă pe care n-o cunosc- dar Brexitul e o punte între spirite). Extremiștii de tot felul din întreaga lume s-au hăhăit în gura mare, în frunte cu Nigel Farage, a cărui moacă jubilantă ne înconjoară acum orwellian din toate părțile. Politicienii campaniei Leave au început deja să-și renege promisiunile pe care prostimea le înghițise nemestecate. Așa-zișii progresiști care au dormit pe ei toată campania, că „n-are, dom’le, cum să se întâmple așa ceva”, acum cică sunt șocați. Cei care au votat tărășenia se bucură, iar de acum își vor urla ura pentru străini și mai tare. Mai sunt însă și unii care habar n-aveau ce au votat, și acum regretă. Dom’le, nu-mi imaginam că dacă votez chiar așa iese! Credeam că oricum rămânem! Alții își bagă picioarele. „Nu știu cum o să ne afecteze”, zice o mamaie la radio. „Probabil pe tineri, că eu o să mor curând. Da, am votat Leave.”

Scoția, care a fost pro-UE pe întreg teritoriul, cere încă un referendum pentru independență de Marea Britanie, Irlanda de Nord vrea să se unească cu Irlanda europeană (ce frumos o să fie când învie IRA!), Spania face cu ochiul către Gibraltar, o petiție cere transformarea Londrei în oraș-stat. Zonele care au vrut Brexit cel mai abitir, în schimb, sunt fix alea care primeau cele mai multe fonduri europene pentru dezvoltare locală, iar de acum înainte se vor zbate în sărăcie, pentru că guvernul britanic ultra-conservator e mult mai strâns la pungă (ah, ce schadenfreude, cum zice nemțălăul). David Cameron, primul ministru care va rămâne în istorie pentru că 1. a destrămat Uniunea Europeană, 2. a destrămat, probabil, Regatul Unit, 3. a futut un porc, și-a anunțat demisia înlăcrimat, și nu e regretat de absolut nimeni. Chestiuni previzibile: Brexitul a semănat numai floricele și parfum.

În teorie, nu s-a schimbat, de fapt, nimic: toate legile UE rămân valabile până se încheie cei (minim) 2 ani de negocieri ai termenilor de ieșire, iar cei 2 ani încep abia din momentul în care guvernul britanic declanșează oficial mult-trâmbițatul „articol 50” pentru începerea procedurilor, ceea ce nu s-a întâmplat, și e posibil să nu se întâmple curând (atât Cameron, cât și probabil-succesorul lui, Boris Johnson, vor s-o lălăie cât mai mult).

În practică, însă, un nor de otravă se strecoară nevăzut pe sub uși și prin ferestre. Străinii, sau cei bănuiți că sunt străini, sunt dintr-o dată mai „ceilalți”, mai departe și totuși prea aproape, într-o găleată diferită. Acum putem deporta toți gândacii ăștia, comentează cineva pe site-ul unui ziar. Apar peste tot anecdote despre oameni cărora li se strigă  „De ce nu te duci la tine acasă?” O prietenă îmi spune că la ea la muncă, în conversații, un om care era până mai ieri un om cu numele lui e acum „negrul ăla”. Chiar și dintre cei care au votat pro-Remain, mulți s-au săturat deja de subiect, gata, ce mare tragedie, de ce să mai vorbim despre asta, poporul a decis, de ce să continuăm să semănăm zâzanie în nobila nație britanică, unde acum e nevoie de unitate? La nici zece ore de la anunțarea rezultatelor, mi se spune deja să nu mă mai văicăresc. Un amic englez vrea să se arate plin de simpatie, dar felul în care vorbește îmi strepezește dinții, cumva, oarecum, nu știu de ce. „Tu și milioanele de imigranți europeni veți rămâne, țara are nevoie de voi”, zice el. „Noi, ca britanici, ar trebui să fim rușinați. Voi, milioanele de imigranți europeni, munciți din greu aici”. Noi, voi. Voi, noi. Mai lasă-mă cu milioanele, vorbești ca un politician, zic eu. Ce e cu tine? „Ai dreptate”, răspunde el. „E o zi grea, plină de emoție pentru țara noastră. Îmi pare tare rău, cred că moralul vostru, al imigranților, e la pământ.” Nostru. Vostru. Mă simt nițel ca în Invasion of the Body Snatchers.

Partidul laburist își reevaluează deja poziția privitoare la imigrație. Clasa muncitoare și-a spus părerea, și n-o mai putem ignora, zic ei. Să fim progresiști, dar să nu evităm subiectul imigrație când oamenii sunt îngrijorați, asta nu înseamnă că sunt rasiști sau xenofobi, hai să nu-i condamnăm. Ce ciudat. Nu știu în ce realitate paralelă se află acești cetățeni, în care subiectul imigranți e evitat și rasiștii sunt condamnați. În asta în care trăiesc eu, se aude „imigranți” pe un ton acuzator mai des decât înjurături la un meci, iar rasiștii, din clasa muncitoare sau nu, departe de a fi reduși la tăcere, vorbesc din ce în ce mai tare. Unii și-au făcut și tricouri personalizate.

Și cel mai nasol nici nu e că ăștia urlă în gura mare, ci oamenii așa-zis „buni”, așa zis-normali, care le fac tot mai multe concesii, și seamănă tot mai mult cu ei. Și mai, și mai nasol e că nici măcar nu e vorba de vreo meteahnă specială a Marii Britanii, extremismul câștigă deja teren peste tot în Europa, Donald Trump ar putea câștiga președinția Americii, se cam duce totul dracului în așa-zisa lume civilizată, și eu încă n-am găsit o insulă drăguță și ferită de lume unde să mă mut.

Din întâmplare, tocmai zilele astea m-am apucat să citesc jurnalul lui Mihail Sebastian, care cuprinde perioada 1935-1944 în mirifica mea patrie. Când a început jurnalul, Sebastian avea fix vârsta pe care o am eu acum, 28 ani, și, tot ca mine, se văicărea o groază, mai ales pe motiv că n-are timp și/sau motivație pentru artă (deși el scrisese deja câteva cărți, spre deosebire de subsemnata, așa că, spre deosebire de subsemnata, era artist adevărat). Dacă aș avea o mașină a timpului l-aș scoate la o bere pe nenea ăsta pesimist și visător.

Trecând peste empatia artistică, însă, mă încearcă un ușor deja vu. Unde-am ajuns până acum în carte, Hitler e doar un politician străin observat de la distanță, războiul n-a început, Garda de Fier nu e încă la putere, Antonescu nu e încă la putere, nici măcar guvernul antisemit al lui Goga. Doar că oamenii din jurul lui Sebastian se transformă. În presă, în spațiul public, apoi în politică, fascismul devine din ce în ce mai acceptabil. Prietenii lui încep să fie de acord cu unele chestii antisemite, apoi cu din ce în ce mai multe, apoi începe să se lase o tăcere nasoală când intră el în cameră. Apoi unii dintre ei îl evită sau îi întorc spatele. Varii uși și oportunități profesionale se închid în nasul lui. Cei care nu se jenează să spună căcaturi rasiste în fața lui se miră că Sebastian (care era evreu) îndrăznește să se simtă jignit, sau să nu fie de acord.

„Ieșind de la Capșa, am făcut câțiva pași pe stradă și mi-a explicat din nou atitudinea lui față de ultimele bătăi antisemite.

-E regretabil, dragă, dar tot ovreii poartă răspunderea.

-De ce, Camil?

-Pentru că sunt prea mulți.”

Camil Petrescu, doamnelor și domnilor. Știam eu că am avut un motiv întemeiat să nu-mi placă niciodată ce-a scris idiotul.

Nu e vorba de-un reductio ad hitlerum, să ne înțelegem. Istoria nu se repetă niciodată întocmai la indigo când se repetă, și nu e că se poate compara vreunul dintre noi acum cu Sebastian în mijlocul naziștilor. Ar fi de prost gust. Nu, nu, o să fie nasol, clar, dar o să fie nasol suficient de altfel cât să trăim în negare până în ultima clipă, așa cum făcu specia umană-ntotdeauna.

Și știți ce mai e de prost gust? Nigel Farage fericit, Marine Le Pen fericită, și noi ăștialalți prefăcându-ne că e OK, că nu se duce totul dracului.

Over and out, mă duc să mă șterg la fund cu niște bancnote de 20 de lire.

56 de gânduri despre „Căcatul a lovit ventilatorul, cum zice englezu’”

      1. Nuș’ ce motive ai avea – dar na, pot fi personale.

        Iată un comentariu din Der Spiegel online:

        „20. The vote
        John Dempster Today at 05:22 AM
        According to the results, the referendum was to a significant extent won by the working class. But if you look back at who was funding and promoting the Remain campaign, it’s not surprising. We had the likes of Goldman Sachs and George Soros funding/backing the ‘Remain’ campaign. It was: The Elite –v- The People Problem was, ‘The People’ comprised of the working class. We had ‘Project Fear’…. Which should have been named as ‘Push the working class back into the Mud’ But there was no marching, or shouting and no windows were broken They decided to quietly stand up, go to the polling station and put a cross on a piece of paper. It wasn’t The peasant’s revolt of 1381, it wasn’t the Tolepuddle Martyrs it was bigger, much bigger. This wasn’t a few hundred people, It wasn’t a few thousand people. It was over seventeen million people. Despite all the threats and all the name calling, they didn’t buckle. Love ‘em or hate ‘em…. The ‘People’, the working class, your average Joe and Jane; have won this. And they deserve to win. The EU was stacked against them. The Money men were stacked against them The Politcal Elite were stacked against them. The name calling was stacked against them. The polls were stacked against them. But they won. Thank you to all those who made a stand on 23rd June.”

        Realitatea e cum scrie John.
        Dacă ție îți place Anglia, trebuie să accepți și spiritul britanic – stiff upper lip, carry on, „there”ll be always an England”, și alte mărunțișuri taxate drept „naționalisme”, deși în realitate e simplu patriotism.
        Patriotismul nu-i ceva de disprețuit: din cauza patriotismului britanic, tu ai o Anglie în care îți place să trăiești, și nu o Romînie de unde ai plecat.
        Colocatarul de apartament ce zice?

        🙂

      2. Ce idioțenie e comentariul ăla pe care l-ai citat. Dar nu mă mir că unii vor s-o spele drept revoluție a clasei muncitoare. Sunt convinsă că și situația din anii 30 era văzută de unii tăntălăi drept „oameni de treabă care își iau țările înapoi.”

  1. Nadia.
    Ce anume e „idioțenie”?
    Faptul că cei care au sprijinit „Remain” nu au folosit frica și groaza?
    Oamenii – în general – urăsc schimbarea, de orice fel. Englezii nu fac excepție. Vor să trăiască cum s-au obișnuit. Ca să-i convingi să voteze pentru schimbare, ia mai mult decît o simplă călcare pe bătătură. Xenofobie, rasism?
    Hai, mă lași… englezii sunt cei mai lipsiți de xenofobie și rasism din toate națiile pe planetă. Vrei rasism, xenofobie? Încearcă Japonia, nu?

    E idioțenie să spui că elitele politice, financiare și toată conducerea EU au fost pentru „Remain”? Pînă și Obama

    1. Auzi, știi ce, ia cară-te tu de aici cu tot cu pupincurismul tău la adresa englezilor. Chiar nu am dispoziția necesară astăzi pentru fiecare deștept din România care crede că înțelege mai bine situația de la 2000 Km distanță pentru că a citit el un articol nu știu unde. Poate altădată. Hai, pa.

  2. … a folosit amenințări: „… vedeți voi pe dreaq’ dacă ieșiți din comunitate…”
    Paralela cu URSS și Cehoslovacia, Ungaria, etc e de făcut piele de găină.
    Aaa… alea erau mișcări democratice, anti-tiranie?

    Aș continua, dar nu cred că e cazul.

    În realitate, ce aperi tu e călătoria fără pașaport, de ici-colo, în Europa. Și libertatea de a munci unde vrei, cînd vrei. Și ceva ajutor de șomaj decent, cînd e cazul.
    Problema e că UE devine incet-încet un URSS – unde deciziile se iau de la centru, fără control de nici un fel.
    Chestia cu broasca pusă la fiert la foc mic, în ceaun. Cea mai bună dovadă de incapacitate de conducere a UE. Au dat focul mai mare, să fiarbă broasca mai repede.
    „Faceți cum vă zicem noi!”

    Ori… oamenii or fi needucați, nespălați ori neiubitori de moschei la ei în sat.
    Dar nu-s proști, în definiția termenului.

    Mă îndoiesc că ai să ai personal de suferit din Brexit; posibil chiar să consideri o insulă britanică.
    https://en.wikipedia.org/wiki/British_Virgin_Islands

    Am fost acolo, e oarecum cam cald, dar e mai bine decît în Cuba.

    Zic și io…

    1. Nu, ce apăr eu e un context internațional de liniște și pace în Europa și nu ce se întâmplă acum. Pls stop. Habar n-ai despre ce vorbești.

  3. Marea Britanie in care imi place inca sa locuiesc a fost construita pe principiile unei Europe unite, federale, in care notiunea de stat national devine irelevanta. Nu mi-ar fi placut sa traiesc intr-o mare Britanie inchisa si provinciala, fara securitate sociala si drepturi pentru clasa muncitoare. Aceeasi clasa muncitoare care a fost mintita de o parte a establishmentului sa-si voteze propria condamnare, ramane de vazut la ce. Toate drepturile si semnele de civilizatie care au facut Marea Britanie sa fie un reper in ultimii 40 de ani sunt in mare parte meritul Uniunii Europene. Ca sunt multi ignoranti care cred minciunile unui partid de extrema dreapta si au drept de vot neconditionat de absolvirea unui curs de participare civica este unul dintre dezavantajele democratiei. La fel cum un dezavantaj al existentei internetului este ca il folosesc tot felul de cretini care il invoca pe Soros si patriotismul.

    1. Da, e interesant cum lumea din țară nu înțelege că noi n-am venit aici pentru că naționalismul englez ni se părea mai mișto decât ăla românesc. Am venit pentru că ni se părea că naționalismul de orice fel e în cantități mai mici, punct. Iată că ne-am înșelat.

  4. Nu am sa pretind ca sunt cine stie ce invatat. Nu cred ca e cazul. Dar cand se stabileste un precedent, cu atat mai mult in cazuri dinastea, nu suna frumos. Uniunea Europeana e un fenomen complex, cu multe straturi, construit in timp si care are la baza o diversitate mult prea pronuntata ca sa poata fi ceva perfect. Bineinteles ca nu e perfect. Nici nu are cum sa fie. Dar ce nu inteleg eu este urmatorul lucru. UK e in UE din 1972 daca mai tin minte bine din liceu. Asta plaseaza intrarea in Uniune acum aproape 50 de ani. 50 de ani! Majoritatea electoratului nu are nici cea mai mica idee despre cum e sa traiesti in afara UE. Ca sa nu mai spun ca nu ai cum compara situatia anilor ’60-’70 cu ce se intampla acum. Dar nostalgia si idealismul dupa o vreme care nu a existat niciodata se manifesta in oameni. Si e periculoasa.
    Marea Britanie s-a comportat ca un adolescent indolent care a declarat parintilor ca nu mai are nevoie de suport ca acum castiga bani si ca ce atata il controleaza si impun reguli nedrepte si care ingradesc? Si parintii au hotarat sa arunce bagajele indolentului in strada si acum incepe regretul si realizarea ca intradevar cacatul chiar a lovit ventilatorul.
    Pentru oameni ca mine insa, acest lucru inseamna foarte multa inceritudine. Aveam in plan sa fac masterul si doctoratul aici, sa continui ce am inceput. Acum trebuie sa imi intorc privirea spre tari precum Canada, Statele Unite sau, in cazul in care Nicola Sturgeon reuseste ce vrea sa faca, Scotia. Pentru ca tare ma indoiesc ca Regatul Unite al Marii Britaniei si Irlendei de Nord va mai ramane sub titulatura asta.
    Este trist. M-a incercat furia, supararea, dezamagirea. Si nu cu mandrie, ci mai mult din exces de antipatie fata de oamenii de aici, imi doresc cumva sa simta si ei nesiguranta ce o simt eu. Sa nu fie concesii foarte mari. Prea multe exceptii cu tara asta. Sa isi ia intr-adevar tara inapoi daca o doresc asa de tare. Nu stiu cine o luase inainte de o trebuit sa o ia inapoi, dar ce stiu eu? Se pare ca nimic.
    Asa ca incepe, cred, sfarsitul rezidentei in UK pentru foarte multi europeni. Sau poate ca nu. Poate ca dracu’ nu e atat de negru in final. Nu putem decat sa asteptam.

    1. Eu nu ti-am pus botnita, da’ ma gandeam ca poate ti-o pui tu singur daca iti dai seama ca nu stii despre ce vorbesti. Io asa te incurajam 😀

  5. Anglia nu mai joaca fotbal din anii 60′ dar asta nu i-a impiedicat timp de 50 de ani sa se creada o mare echipa. Islanda, o echipa de amatori dintr-o tara cu 300 de mii de locuitori, tocmai le-a bagat 2 goluri intr-o repriza. Si eu ma mir de ce 100 de ani mai tarziu inca se mai cred un imperiu.

    1. N-am auzit de ăsta, cine e? Ceva gen familia Bodnariu?

      Am citit odată un articol scris de o asistentă socială care mi s-a părut interesant. Zicea: având în vedere că ei, prin lege, nu au voie să vorbească despre cazurile cu care lucrează, părinții naturali „dau” întotdeauna mai bine în ochii publicului, pentru că pot să protesteze, să pretindă că aveau o familie minunată, că n-au făcut nimic, că sunt oprimați, etc., în timp ce asistentul social n-are voie să răspundă la ziar „da, dar ți-ai dat copilul cu capul de calorifer și băgai heroină în venă în fața lui”, de exemplu.

  6. Vad ca situatia se radicalizeaza, am niste prieteni polonezi care mi-au zis ca s-a ajuns la amenintari si injuraturi. Pana la batai si dat foc la case e un pas. O sa ajungeti ca noi aici in estul Germaniei in curand.

  7. Da, e gen familia Bodnariu, numai ca de data asta aparent copiii au fost luati ‘fortat’ si sunt pe cale de a fi dati inspre adoptie unui cuplu gay. Homophobia aside (nu se va schimba prea curand la noi, in contextul in care suntem la periferia continentului, si gata de a asculta orice porcarie spusa de BOR), pare un caz oarecum nu stiu, parca menit sa starneasca proteste la noi. Nu stiu cauza pt care Haringey council a luat copiii si e f helpful ce ai zis mai sus – nu stiam asta -, dar pare ciudat ca nu a existat posibilitatea ca 2 copii cu cetatenie doar romana sa nu poata merge sa stea cu ceva extended family, sau eu stiu. In fine, a iesit cu scandal, lobby-ul crestin de la noi publica numele de familie al perechii noilor parinti, aparent copiii plang ca nu li se da voie sa vb romana, etc etc., si in februarie a aparut si Steven Woolfe asta (UKIP MP) care cica il ajuta pe Florin Barbu sa isi ia copilul inapoi.

    In fine, nu sunt o aparatoare a crestinismului, nationalismului, nimic de genul, dar parca e un caz perfect global liberal elite vs. uneducated nationalist peasants, nu crezi? In contextul in care romanii se simt deja umiliti de vest (si intr-o oarecare masura sunt) si le mai torni si brexit in cap (care si-a luat avant fix in 2014, inainte sa se faca 7 ani de cand Romania & Bulgaria au devenit membre UE), nu stiu cum am putea sa facem sa nu ignoram gruparile nationalist-patriotico-crestine care se formeaza pana la urma urmei pe motive relativ de inteles (nu homofobia, ci general disenfranchisement) fara a da-o intr-o miscare colosala PRM-ista. Nu cred ca e f clar ce zic – mi se pare ca o miscare valabila si folositoare de stanga in Romania ar depinde mult emotional vbind de aceiasi triggeri care ii fac pe acesti oameni sa tina in mana pancarte stiintifico fantastice cu figuri enigmatice pictate in culorile curcubeului care isi indreapta pistolul spre unitatea familiei traditionale (am poze, chiar exista).

    Nu stiu cum putem construi in tara un movement mai radical de stanga fara sa mizam pe un pic de underdog nationalism, ca pana la urma este si niste adevar in el.

    In fine ma duc sa trimit bani de un acatist, sa nu iasa Corbyn de la laburisti.

    1. Nu mai țin minte unde citisem articolul, era mai demult și cred că era vorba despre America, s-ar putea ca legile să fie diferite în Europa.

      Sincer, nu cred că e loc de vreo mișcare semnificativă de stânga în România, unde dreapta s-a lipit întotdeauna mai bine pe psihicul național. De fapt, aș îndrăzni să spun că dreapta se lipește mai bine pe psihicul omenesc în general. Asta cu solidaritatea, cu egalitatea nu prea are treabă cu cimpanzeii egoiști și violenți care suntem ca specie.

  8. Daca mai ai linkul la articol, trimite-mi-l si mie please – ma intereseaza dihotomia asta intre tinerii hipsteri liberali si taranimea pesedista, care oarecum e prezenta si in Brexit dar in cu totul alt context. E prezenta si in alte issues colosale precum construirea catedralei la Buc, o idee incredibil de idioata desigur dar not to be dismissed, ma intereseaza paralelele intre de ex cum poporul post-89 de la noi si-a gasit refugiul in religie, si cum si-au gasit altii refugiul in religie in alte contexte

  9. Astazi am vazut la jurnalul de stiri de pe ZDF un raport al ministrului de interne (care are nume frantuzesc) in care se trage un semnal de alarma fata de cresterea imensa a grupurilor neonaziste si radicalizarea acestora. Se vorbeste cam de 20 de mii de extremisti extrem de periculosi. Numarul azilelor incendiate si atacurilor cu dispozitive pirotehnice a crescut de asemenea extrem de mult. Ca sa iti faci o idee, in landul meu Sachsen au fost atatea atacuri asupra azilelor cat in toata Germania la un loc. Suntem pe primul loc la toate, la numarul de nazisti, la numarul de grupuri care deja intra la categoria terorism (au incercat sa aduca explozibil din Cehia in primavara), sunt si doua organizatii semi-politice Pegida si Legida foarte active. AfD, un fel de UKIP german, este in crestere si a avut un mare congres in mai. In general xenofobia este in crestere. Astazi la pauza de masa 3 colegi discutau cat de mult ii urasc pe ausländeri cu mine de fata de exemplu. Se pare ca Merkel a f*tut treaba si in Germania cu sirienii ei, a reusit sa trezeasca nationalismul german, adormit din 45′ incoace si noi, cei care muncim si platim taxe aici, o sa platim pretul. Pe blocul meu se scrie saptamanal „Not welcome”, exact asa in engleza si administratorul zugraveste de fiecare data. Deja skinheads cu rotweileri dupa ei (si probabil telescopice si cutite ascunse pe maneca, ca altfel nu stai in geaca la 20 de grade) se plimba zilnic prin cartier si cred ca o sa iasa urat cat de curand. Acum 6 ani NU era asa ceva.

  10. Merci Nadia, ai si tu dreptate cu dreapta, ca se pliaza mai bine pe mood-ul uman, si mood-ul public de la noi. Cred ca e bine totusi sa gandim (la noi) beyond that, oricat de incremental si gradual ar fi, nu zic sa cream maine Socialist Workers Party romanesc, dar anticomunismul naiv si care se axeaza numai pe economic growth, oricat de mari ar fi inegalitatile dintre oameni (si la noi sunt dureroase) si multumirea investitorilor ne indreapta usor spre fascism lite (cate commenturi am vazut pe FB-ul romanesc, ca ce dom’le, normal ca francezii au deportat un numar record de romani, ca erau tigani!).

    Sorin, inteleg ce se intampla si la tine in Germania si e deplorabil, dar UE, ca entitate politico-economica care se pretinde oarecum progresista, a manageriat criza refugiatilor (cea mai mare de la holocaust incoace) in mod deplorabil – Libanul cum tine 1 mil de oameni desi e tara mica? Acum suntem in proces de deportare spre Turcia ca sa impiedicam extrema dreapta in Europa. Daca iei totul pe baza logicii rece si calculate, are sens, dar daca inca ai pretentii cum ca viata umana este o valoare mai mare decat capitalul (sau poate nu mai avem, e ok)…not so sure.
    Things are looking bleak.

    Merci de discutie!

  11. Jenibilă discuție.
    Nu tu o opinie adversă, nu tu un gică-contra… totu’ e pă o singură parte.
    Noi și ai noștri!

    Vaaiii… da’ să vezi în Germania… vaaiii, cade drobu’ de sare… vaaiii… se scufundă insula… vaaiii, vine xenofogii și ne fură bicicletele…
    Ce mai, tragedie într-un act.
    🙂

    1. Da’ nu stiu de ce ai tu impresia ca blogul Nadiei= democratie directa unde toata lumea are dreptul sa-si spuna parerea. Cred ca ma confunzi. 😀

      1. Serios acuma.
        Cred că faci o greșală dacă nu evaluezi opinii adverse la punctul tău de vedere. Pe blog, ori în alte părți.
        O să ajungi la faza cu „Mi-au murit lăudătorii” – chestie la fel de plicticoasă ca și a discuta cu oameni de aceeași opinie ca și a ta.

        Gata, plec, te las în tirania ta dictatorială, tiranco ce ejti!
        🙂
        (o să revin să mai amușin cînd se liniștește mișcarea comunitară pro brucseleză … 🙂 )

      2. Nu trebuie sa „evaluez” pareri adverse pentru ca traiesc in mijlocul lor, asadar, crede-ma, le cunosc. Blogul e spatiul meu, unde nu sunt obligata sa accept nimic din ce nu se asorteaza cu dispozitia mea. 😀 De unde si pana unde ideea asta ca toti Gica-Contra spun ceva original care imi revolutioneaza perspectiva?

  12. Eu am oferit o opinie adversa (in parte) si am discutat-o, pentru ca la urma urmei eu aleg sa vizitez blogul Nadiei pt ca mi se pare ca are niste postari f thoughtful. Am vbit de ai nostri pentru ca nu vad de ce nu, la urma urmei tot viitorul Europei arata din ce in ce mai fragmentat, si chestiunea economiilor de periferie din ea este mereu pertinenta, in contextul in care in Europa se lupta doua ideologii care au amandoua elemente toxice – eu m-am intrebat cum putem impaca nedreptatile simtite de underdogs care duc la nationalism extrem (ceea ce se intampla si in UK – pana la urma postarea e despre Bexit) cu concern-urile despre imigratie si free movement in Europa. Ofera tu alta opinie, poftim. Aceste ideologii sunt in opozitie si exista peste tot in Europa si una din ele va fi cea care va prelua discursul mainstream – in Ungaria de exemplu, stim care a castigat.

  13. Păii… să citez:

    „Radu-Cristian Fotescu
    7 ore ·
    1. Înainte vreme, oamenii luptau pentru drepturi și libertăți. Acum luptă ca să nu iasă UK din UE, ca nu care cumva să nu mai poată ei, români, bulgari, polonezi, lituanieni, să mănâncă și gura lor o pâine mai scumpă și mai multicereală fiind sclavi în țară străină, că acasă prea e de netrăit. Cuceririle democrației.

    2. O idee ar fi fost ca limba oficială a UE, o limbă care să nu-i supere nici pe francezi, nici pe nemți, să fie latina, dar nici Vaticanul n-o are ca limbă oficială. În 2014 Papa Francisc a zis că nu, latina nu va fi limbă oficială, ci italiana. Păcat, că latina era simplă (ASCII, nu aveai nevoie de caractere speciale pe tastatură…), a influențat nu numai limbile zise latine, dar și engleza și germana, și o mai cunosc un pic medicii, botaniștii, de-ăștia.

    3. Britanicii ar fi trebuit să nu fie de acord cu tratatul de la Maastricht. Ca membri mai vechi ai CEE, ar fi trebuit să caute un acord mai pieziș, așa, care să le dea un statut mai norvegian, gen. Acum e cam tardiv de târziu.

    4. „Piața unică” ar fi trebuit să uniformizeze prețurile și veniturile, dar nu a făcut-o (prețurile s-au dus în sus mai mult decât salariile, căci Comisia a fost preocupată de accizele la energie). Muncitorul într-o făbricuță din Cehia sau din Sibiu nu e mai puțin productiv decât unul din Sindelfingen, după cum nici casiera de la Kaufland sau Carrefour nu se scobește în nas. Atunci? Care este scopul UE? Care e rațiunea aderării? (Dar a aderării la NATO? Nu aveam pe ce cheltui bani?)

    5. Cei care se revoltă că britanicii n-au făcut nici un fel de scenariu cu privire la Brexit, și nu au informat onest publicul (nici tabăra pro, nici tabăra contra) cu privire la implicațiile unei ieșiri, să nu se mai mire atâta: așa sunt TOȚI politicienii din toate țările. Inclusiv debilii de stăpâni de la Bruxelles. Niște retardați pe care nu i-aș angaja nici ca președinte de asociație de locatari sau de Centrocoop.

    6. Dacă Martin Schulz chiar a spus „The British have violated the rules. It is not the EU philosophy that the crowd can decide its fate”, mă bucur că a făcut-o. Acum nimeni nu mai poate nega că gașca Juncker, Schulz, Merkel et comp. este o gașcă mafiotă care își bate joc de 500 de milioane de europeni. Nu știu ce au crezut Mitterrand și Kohl că fac, dar văzând unde s-a ajuns, sunt convins că Generalul de Gaulle ar fi ieșit unilateral din ACEASTĂ Uniune a rușinii și a imposturii.

    7. Ținând gaia-mațu la „păstrarea unității europene”, handicapații de politruci care-și mai zic de stânga nu fac decât să-i împingă pe oameni în brațele unor Geert Wilders și Marine Le Pen. Pot totuși să vă spun că programul din 2012 al Marinei Le Pen este cel mai coerent program politic pe care l-am citit în viața mea. Uite de-aia n-are ursul coadă și s-au inversat polii magnetici ai pământului.

    8. UE nu poate muri cu totul, Germania își va dori un grup de sateliți de muls, în principiu Europa Centrală. It’s 1871 all over again. Eu aș construi preventiv de pe acum încă o Linie Maginot, care să acopere însă și granița cu Belgia (mai ales de când cu Molenbeek…)

    9. Dacă în 1886 oamenii ar fi avut iPhone, Netflix, Game of Thrones, credite în franci elvețieni și idealuri europene, nu am fi pierdut atâta vreme până să ne dăm seama că orice idee de progres e sortită eșecului. (But Brawndo’s got what plants crave. It’s got electrolytes!)

    Îmi place
    Îmi place
    Ador
    Haha
    Uau!
    Tristeţe
    Furie
    CommentDistribuie”

    Asta fin’că mi-e lene să scriu serios.
    N-ai cu cine, dom’le, n-ai cu cine…
    🙂

  14. De ieri pana azi s-a discutat deja ideea ca, conceptul de educatie gratuita in Romania e pretentie de baba comunista. Deci, avem despre ce vbi. Lucrurile aluneca spre dreapta de la minut la minut 😀

  15. Sabato a fost anarhist. Cand a vrut sa treaca la comunisti s-a intalnit cu un rus in Franta, care tocmai scapase cu greu din paradisul lui Stalin. Si i-a trecut. Am citit o carte recent: http://righteousmind.com/ Ti-o recomand si tie, asta dupa ce citesti cartea pe care ti-am recomandat-o inainte si pe care sunt sigur ca nu ai citit-o. Dupa ce am citit cartea asta mi-am dat seama ca astia de stanga duc lumea intr-o directie gresita. Mai mi-am dat seama ca imi plac la nebunie scriitorii (wtf! Cacatu asta de cuvant se scrie cu 4 de i?) evrei. De la Biblie incoace nu au dat gres cu nici o carte.

  16. @Sorin: Socialismul nu e pentru „putori” – e mai degrabă un răspuns politic la problema că nu toți oamenii sunt egal înzestrați de la natură. Unii sunt mai proști, mai neputincioși. Societate are obligația să-i ajute. Ce-ai vrea, să le luăm gîtu’?
    Aaaa… că mișcarea socialistă curentă e condusă de derbedei dornici de bani… aia e altă treabă.

    Adevăratul socialism a fost instaurat de Kmer Rouge – cît a durat, a mers la fix.

  17. Citez:
    “…știi ce, ia cară-te tu de aici cu tot cu pupincurismul tău la adresa…”
    “…nu știi despre ce vorbești…”

    Cară-te?
    Pupincurism?
    Nu știi despre ce vorbești?

    “…ti-am publicat toate comentariile, in afara de unul in care erai nepoliticos cu alt comentator…”

    Aha.
    Io doar am sfătuit-o pă georgiana să facă ciocu’ mic, că altfel se trezește ca mine – chestie care era clar la mișto, în contextul comentariilor de mai sus.

    Hai Nadia… zău… politețea e doar pentru căței?

    🙂

    Încearcă să fii obiectivă și imparțială. Dacă nu poți… spune, că nu cred că se supără nimeni.

    🙂

    1. Ahahahaha. Nu exista si nici n-a existat vreodata fiinta umana obiectiva si impartiala. E imposibil, suntem subiectivi si emotivi by default. Da, inclusiv tu.

      Tot ce putem spera e sa fim corecti. Cand vrem. Io, momentan, nu vreau. Da’ totusi revii. Oare de ce? Iti place blogul meu? Awww 🙂

      1. Ca să fiu sincer, îmi plac desenele/animațiile tale.
        (Chiar te-am recomandat la o companie din Boston, MA, USA – dar n-a ieșit nimic – niște țărani, n-ai cu cine…)
        Blogul… meh; văicăreli femeiești pe diverse teme, păreri politice – totally clueless.
        Ceva similar cu declarațiile diferitelor celebrități din lumea filmului, cîntecului, dansului și sportului – apropo de chestii de care n-au habar – dar le-au sfătuit publiciștii că dă bine.
        Meryl Streep plîngînd că muare copiii dă la alar, etc.
        Încălzirea globală – datorită flatulenței liberale neîncetate.

        Lătrătura mea, dîn cotețu’ meu.

      2. Aww, mititelul, ce dragut! M-a si recomandat. Ma simt asa de flatata. Pai daca o zice un barbat de pe net, inseamna ca asa e, gata, promit ca de maine postez numai desene, si nu mai scriu niciodata nici o vaicareala din mintea-mi de femeie.

  18. Socialismul si varianta lui extrema, comunismul, au „mers” la inceput pentru ca au nationalizat (furat) bunurile capitalistilor. A mers in Romania un timp, in Venezuela un timp etc. dar pana la urma, cand s-au terminat banii luati cu japca, tot s-a ajuns tot la faliment. Socialismul adevarat este o utopie, la fel ca si multe alte doctrine politice, filozofice sau economice. Nu au baze reale. In realitate nimeni nu are reteta perfecta dar s-a trait mai bine in asa zisa democratie decat in socialism sau fascism.

    1. Sanchi. Suedia, Danemarca (o fi ceva putred p-acolo?), Norvegia… sunt sisteme esențial socialiste.
      Nu dau semne că moare și dă din picioare.
      Desigur, cultura națională joacă un rol important.

      Da’ ce legătură are socialismu’ cu brexitu’?

  19. Păii… da.
    Compania e „Animatron” – în Boston, cum ziceam.
    Aveam o pilă acolo – director of răspîndire/awarness/advertising/gen.
    Căutau artiști ca să facă animații scurte, să demonstreze softu’.
    Pînă să bag io fitilu’… pila mea s-a mutat la altă firmă, cu foo 20k mai mult, treaba a căzut baltă.

    Tot ce au făcut ei mi s-a părut greoi, fără haz. Bine, și softul e greoi.
    Dar mi-ar fi plăcut să văd desenele tale puse acolo – ar fi fost ceva diferit de restu’ lumii.
    In fine, nu s-a potrivit.
    Plus că n-ar fi plătit ca compania Chirpici.
    …………………………………………
    Citez, că nu mă doare mîna:
    „…nu mai scriu niciodata nici o vaicareala din mintea-mi de femeie…”
    Dimpotrivă, continuă.
    Dar nu te văicări dacă ceri o opinie… și obții un rezultat care nu-ți place. Brexit, gen.
    🙂

  20. Pot să pun și scrinșoturi cu emailuri pă subect – editate, desigur.
    Asta ca să nu crezi c-oi fi f’un romîn care dă să te amețească în scop de împerechere rapidă.
    Nefiind romîn, eu nu mint, știu, un defect major.
    Da’ asta e, cu asta defilez.
    🙂

  21. Am vazut pe Das Erste un interviu cu o poloneza care e de 11 ani in UK si zicea ca se gandeste deja sa plece de acolo si zicea de un restaurant cu specific polonez devastat de curand. Si am mai vazut un filmulet cu unul care injura niste Ausländeri intr-un bus. Ai vazut ca s-a schimbat ceva in ultimele zile in sensul asta?

    1. Am citit si eu aia cu restaurantul polonez- de asemenea, cocktail Molotov la o macelarie halal, o caramida prin geam la un restaurant de tapas, zau, sunt inconstienti englezii astia, fara mancare straina n-ar fi nimic comestibil in tara asta, la cat de fada e bucataria lor. Avand in vedere ca lucrez in 2 universitati si nu prea am iesit din casa in rest, nu pot sa zic ca mi-e foarte la indemana sa iau pulsul societatii din turnul de fildes al intelectualilor liberali. Mi s-au plans oameni ca li s-a zis „Du-te inapoi in tara ta” si alte chestii de genul asta. Au inceput sa apara prin oras afise ale Frontului National, care cica a fost foarte in voga in anii 70-80 dar intrase intr-un con de umbra in ultima vreme.

  22. Pacat ca s-a ajuns la asa ceva intr-un timp atat de scurt. Sa ai grija cu idiotii aia. Daca se impute treaba emigram in Bulgaria.

Comentariile sunt închise.