Cum să nu îmbunătățești imaginea românilor în străinătate

viezure

-ghid practic-

Emisiunea Channel 4 de care vorbeam în articolul precedent a făcut mai multă vâlvă decât mă așteptam: presa românească a vuit, oficiali români s-au plâns, un nene englez de la o universitate a sărit să ne ia apărarea pentru că studenții români sunt super de treabă, iar la ora la care scriu aceste rânduri se plănuiește un protest românesc în fața sediului Channel 4.

Ceea ce e OK. Protestele mențin democrația în viață, și deși mie „documentarul” cu pricina mi-a stârnit mai mult tristețe decât indignare, să nu ne facem iluzii: genul ăsta de emisiuni sunt pur și simplu  un freak show, nicidecum vreun demers jurnalistic măreț. Channel 4 se uită la săracii noștri ca la circ. Am fi din cale-afară de naivi să ne imaginăm că unghiul de abordare pe care l-au ales e pentru că nu mai pot de mila cetățenilor români care dorm pe străzi în Anglia. Dar habar n-am să zic cum îmbunătățești imaginea românilor în Anglia.

Pot însă să zic destul de sigur cum n-o îmbunătățești:

  1. „Noi suntem români, nu țigani. Emisiunea asta a fost despre țigani. Țigani egal tăiat români. Țiganii nu-s totuna cu românii, clar?”

(Am văzut pe pagina de Feisbuc a protestului un semn pe care scria: „Don’t judge an entire country of 20 Million people after you seen on Channel 4 ethnic group of 3.3%”).

De ce nu merge: Pentru că nu e adevărat. Oricine are cetățenie română  e român, inclusiv românii de etnie romă.  Care, apropo, se trag din niște oameni care au fost mai întâi sclavi, după aia dați pe mâna lui Hitler, etcetera, în fine, hai să zicem că nu e chiar întâmplătoare situația lor actuală și că e de mega-prost gust din partea populației majoritare să se delimiteze gălăgios de ei.

În al doilea rând nu merge pentru că nu facem altceva decât să ne arătăm rasiști și lipsiți de bun simț în fața englezilor, care fix atâta așteaptă, un motiv să se simtă superiori- mai civilizați și mai deștepți decât barbarii din Est. Sigur, Marea Britanie e construită pe și mai multă sclavie decât România, plus invazii împotriva tuturor țărilor planetei cu excepția a maxim două-trei, iar iubirea lor pentru oameni mai săraci și/sau mai colorați e și la ora actuală atât de profundă încât abia acum câțiva ani ce ieșiră ăștia în stradă la propriu să dea foc la chestii de supărare, dar asta nu contează. Important e că Marea Britanie e mai puternică și mai bogată decât România și că în nici un caz n-o să-i convingem că merităm să ne primească cu brațele deschise în felul ăsta. Hm, hm, or să zică ei, e clar, românii nu pot înțelege valorile britanice ale toleranței și prieteniei – ia să stea la ei acasă, n-avem nici un chef să-i tolerăm sau să ne împrietenim cu ei.

  1. „Noi, românii, am inventat avionul, stiloul, penicilina și zecele la gimnastică.”

De ce nu merge:  În primul rând, dacă mai văd un român lăudându-se pe net că noi am descoperit penicilina, o să mă lovească apoplexia. INSULINA, tovarăși și pretini, insulina, asta a descoperit Paulescu, nu penicilina, ce mama mă-sii, Google e la un tab distanță, chiar nu suntem în stare de atâta cercetare minimă? A, și nici avionul nu l-am inventat noi. Chiar dacă nu sunteți de acord cu varianta oficială (Orville &Wilbur Wright), au fost mulți alți oameni care au construit aparate de zbor înainte de Traian Vuia. Putem spune chiar că inventarea avionului a fost un efort colectiv.

Dar în fine, adevăratul motiv pentru care justificarea asta nu merge e pentru că pe nimeni nu doare nici măcar în papuci ce a făcut mișto un român pe vremea când se potcovea puricele cu nouăzeci și nouă de ocale de fier. Englezii ne întreabă de ce venim pe capul lor acum, nu în 1906. Sigur, nu suntem singurele victime ale genului ăstuia de abordare: la fel de mult mă face să oftez a pagubă și când aud, de pildă, musulmani apărându-se de atacuri cu argumente de felul „A, păi noi am inventat algebra când voi vă jucați în țărână”. Cu tot respectul, who the fuck gives a fuck în zilele noastre cine a inventat algebra? Nimeni, nimeni, cetățeni.

Așa și cu românii. Vin să ne ia ajutoarele sociale! Dorm pe stradă! Sunt vai mama lor! strigă englezii uitându-se la Channel  4. Dar stai! Unul din ei a inventat penicilina, pardon, INSULINA, acum enșpe triliarde de ani! E, asta schimbă totul! Uitasem că asta vă dă un permis în alb de făcut ce vreți voi pe veci oriunde în lume pentru că ăla care a descoperit peni- scuze, insulina, s-a născut în aceeași țară cu voi! Da’ apropos, fără supărare, acum, în ultima vreme, cu ce vă ocupați?

  1. „România a produs genii ca Eminescu, Eliade, Brâncuși, Enescu, Eugene Ionesco etcetera „

Pe ăștia i-am văzut îngrămădiți pe o poză pe pagina protestului sus-numit, dar or mai fi și alții.

De ce nu merge: Nici unul dintre ăștia nu demonstrează că România, ca sistem, e un loc care produce genii și spre care e bine să ții ușa deschisă. Eminescu a murit la spitalul de nebuni în sărăcie cruntă. Ăilalți s-au cărat naibii de pe meleagurile natale cum au prins ocazia și și-au dat duhul printre străini. Povestea vieții lor e interesantă în ce privește triumful lor ca indivizi, dar nu spune mare lucru (bun) despre România. Și mai sunt și puțini. Ce literatură era pe teritoriul României când englezii îl aveau pe Shakespeare, de exemplu? Nimic. Vax. Nema. Zero barat. Sigur, condițiile noastre politico-geografice au fost altele, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece cum că britanicii cad pe spate de emoție când le zicem de geniile noastre, de care cel mai probabil nici n-au auzit.

4.” În România berea e ieftină, munții sunt frumoși și femeile au țâțe mari” (ca în campania aia Gândul cu „Why don’t you come over” de acum ceva vreme)

De ce nu merge: În primul rând, ălora care tot bagă la înaintare femeile din România ca pe marfă la produs le urez să le vină să facă pipi după ce s-au băgat sub plapumă și să le fie prea somn să se ridice dar în același timp să nu poată adormi pentru că le vine să facă pipi. În al doilea rând, or să zică britanicii, dacă e așa frumos la voi, de ce nu rămâneți acolo?

  1. „De ce vă bateți capul cu românii când aveți atâția pakistanezi?”

De ce nu merge: am mai vorbit despre asta, dar în afară de faptul că se aplică punctul 1 (ne facem de râs drept rasiști și idioți), răspunsul simplu e: britanicii nu se omoară nici după pakistanezi, așa că ne uităm la capra vecinului degeaba.

Dacă reușim să le evităm p-astea, eu zic că suntem OK. Și în continuare habar n-am ce am putea face ca să ne îmbunătățim imaginea, dar sugerez ca unghiuri de abordare:

  1. Faptul că Channel 4 mănâncă rahat, pentru că nu e deloc așa de ușor să faci rost de ajutor social cum arată ei în mirificele lor emisiuni, și dacă reușești să faci rost, oricum te călărește birocrația ca pe hoții de cai. Aceste informații mi-au fost oferite în principal de un băiat (britanic) care spera să stea acasă pe ajutor de șomaj o vreme ca să aibă timp de „proiecte artistice personale”, după care l-au frecat atâta la agenția care dă ajutorul încât și-a dat seama că e mult mai odihnitor să meargă la muncă.
  2. „Dacă primiți mai mulți români, poate or să vă ajute să vă reparați viteza la Internet, că momentan merge îndărăt”
  3. Un protest daco-tematic în care să împărțim albume Negură Bunget și să strigăm tare: „Zârnitu-sa! Ielele s-au zdruhinit! Căpcăunii s-au osprit! Varză barză viezure mânz!”

Cam atât, eu nu merg la protest, dar poate o să mai comentez pe tema emisiunii după ce văd și restul episoadelor.

 

10 gânduri despre “Cum să nu îmbunătățești imaginea românilor în străinătate

  1. Iti multumesc mult pt blog post-ul scris, ai expus exact aceleasi 3 puncte de vedere pe care le aveam si eu – problema cu ‘nu ne judecati pe baza la ce vedeti la tigani, noi suntem europeni si incercam sa ii civilizam si pe ei, dar daca nu merge, ce sa-i faci…’, scoaterea la parada a personalitatilor de genul Ionesco, si faza cu ‘unde te uiti in Londra, numai de indieni dai!’. Nu pot sa iti zic de cate ori am auzit prieteni, cunostinte si rude care in alte situatii sunt oameni perfect ganditori/inteligenti, zicand clisee patriotice de genul. Nu stiu de unde vine, si cum de deodata ne apuca idiotenia nationalista si un fel de mandrie nejustificata…

    In orice caz, eu sunt una din traducatoarele care a lucrat la film si iti citesc blogul de cand cu incidentul cu scrisoarea. Cand am fost chemati sa traducem ‘the footage’, era needitat si ne-pus cap la cap, in fine, banuiesc ca cunosti procesul editarii mult mai bine ca mine deci nu trebuie sa iti zic. In timp ce traduceam footage-ul respectiv, mi-a fost greu (mai ales fiind doar part-time) sa imi dau seama care dintre membrii echipei de productie erau cum zicem la Bucuresti ‘super ochei’ (legitimate human beings) si care erau in urmarire de revelatii senzationaliste despre misteriosul nostru popor estic. Am vazut intr-adevar producatori interesati cu adevarat de povestile pe care le urmareau, membrii ai echipei care se strofocau sa ajute asa-zisii ‘imigranti’ care ii informau, dar am auzit si rasete condescendente de genul ‘oh, he thinks he’s going to kickstart a restaurant empire after his ‘Tarancuta’ restaurant takes off in Essex…’ (despre un roman visator la asa ceva).

    Nu mai lucrez acolo demult si nu cunosc produsul final, nu stiu daca s-a incercat ulterior balansarea continutului senzationalist cu episoade cu ‘white collar workers’ sau whatever, dar uitandu-ma la documentar acum, nu sunt sigura de my feelings towards it – James Bluemel, producatorul, a scris un articol pt New Statesman unde insista ca el respecta cat de hard-working sunt acesti cetateni, etc. Cred ca probabil or fi inceput documentarul cu intentii cat de cat bune dar le-o fi fost greu sa reziste tentatiei de a arata tot felul de circuri cand ulterior au aflat ca X-ulescu are o sotie care face sarmale pt copiii ei vitregi englezi, Y-ulescu a fost acrobat si asa mai departe…

    Nu am vazut nici macar primul episod inca, dar banuiesc ca e ceva along the lines of ‘Benefit Street’. Hm. Ramane de vazut cum se desfasoara episoadele ulterioare, nu mi se pare o depictie super apta a romanilor, sau al oricarui popor for that matter si nu stiu daca va avea putere sa influenteze opinia publica (oricum, segmentul populatiei al carei opinie l-ar influenta este un anumit tip de segment, possible UKIP sympathisers methinks) dar cum ai zis si tu, protestele au luat un aspect dramatic si alarmist. Ar fi interesant sa auzim o asa-zisa ‘thinkpiece’ de la unul din protagonisti, sau unul din naratori. Scuze pt romanul scris!

    1. Iti multumesc f mult pentru comentariu, Georgiana, departe de a ma deranja lungimea lui, sunt recunoscatoare pentru informatiile din culise😀

      Da, emisiunea in sine a fost un soi de combinatie de Benefits Street cu Pisica alba, Pisica neagra a lui Kusturica si ceva sentimentalism. Am citit si eu articolul din New Statesman si mi se pare foarte interesanta reactia asa-zisei prese de stanga din UK. Surprinzatoare, as zice, daca as fi naiva.

  2. Nu ma asteptam la o astfel de reactie la documentarul cu pricina; Stand in fata televizorului saptamana trecuta, nu mi-a trecut prin minte ca vor fi astfel de reactii, pareri atat de vehemente, de negative, care indraznesc poate sa spun, se aseamana intr-o anumita masura cu intentii de cenzura (scrisoarea trimisa de Ambasadorului Roman la Londra producatoarei documentarului ca reactie doar la trailer-ul emisiunii).

    Nu gasesc pe nimeni sa fi simtit un cu totul alt unghi al povestii. Cu atat mai surprins sunt, cu cat urmarind primul episod, am avut acelasi sentiment de-a lungul intregii ore; tristete, amaraciune si regret pentru niste oameni care nu au avut alte sanse in viata – evident exclus fiind cazul romanului venit din Canada. Mi-a trebuit intradevar sa ajung sa locuiesc la Londra, sa am siguranta materiala si sa vad un documentar pe Channel 4 ca sa ma pot simti obiectiv si detasat, astfel incat sa pot vedea aceasta stare de fapt: ca trebuie sa facem mai mult pentru tara din care am plecat. Si asta doar pentru ca putem… avem sansa sa expermentam o existenta detasata de realitatea de zi cu zi din Romania: putem vedea „a bigger picture”.

    Am inteles de la inceput ca personajelor prezentate, nu le-au fost respectate probabil in viata drepturile la sanse egale, la ingrijire medicala adecvata, poate chiar la justitie. Dar lipsa educatiei se resimte cel mai acut. Poate ca nici drepturile “noastre” nu au fost intotdeauna respectate, dar daca am ajuns aici: la Londra, Paris, Bristol etc., si avem acces la un laptop, la internet, la un apartament cald, la Tesco si poate chiar la Waitrose, atunci cred ca am avut poate alte sanse intradevar. Si am putea sa stam sa ne gandim si sa fim mai recunoscatori (in general mai recunoscatori, nu neaparat fata de o entitate mai mult sau mai putin divina)
    M-as fi asteptat macar de la romanii stabiliti in Marea Britanie, cei care spun ca nu cersesc, nu fura, nu lucreaza pe contracte cu ore 0, au studii, si au o viata mai buna aici decat in Romania, ma asteptam ca ei macar sa simta si sa exprime mai multa empatie, mai multa consideratie pentru efort si sacrificiu, mai multa intelegere pentru neputinta venita din nestiinta si disperare. Ar fi putut simti asta poate cel putin din recunostinta si prin comparatie, pentru si respectiv cu sistemul in care traiesc azi aici.
    Ma intreb de ce continuam sa fim in continuare atat de frustrati, de sovini, de rasisti, de individualisti incat la “25 de ani de la Revolutie” sa continuam sa avem aceeasi atitudine de supravietuire, oriunde ne-am afla, oricati bani am castiga din ideile si munca noastra, oricare ne-ar fi locul in societate.

    1. Hm, nu sunt de acord cu tine in ce priveste intentia de cenzura. Critica nu e cenzura; ar fi fost cenzura doar daca ambasadorul Romaniei sau protestatarii ar fi avut puterea sa opreasca difuzarea emisiunii. Nu e cenzura sa ceara cineva canalului sa opreasca el, din bun simt, serialul sau sa-si ceara scuze, indiferent ca motivele invocate sunt OK sau nu- e o reactie care se incadreaza in limitele libertatii de exprimare. Canalul poate alege sa ignore asemenea cereri, ceea ce de altfel va si face.😀

      1. Cu atat mai bine; de abia astept episodul de maine… si reactiile (ele se pare ca devin un mai bun divertisment)

  3. Am cunoscut romani in Germania, deci subliniez ca erau romani si nu tigani, care furau din magazine. Erau angajati, lucrau legal si cu toate astea nu ieseau dintr-un supermarket fara sa fi furat ceva. Erau unii care au furat chiar biciclete de pe strada. I-am intrebat odata pe fiecare in parte ce rost are sa fure un parfum de 17 euro, riscand sa piarda un loc de munca de 1400 de euro. Stii ce mi-au zis toti (erau vreo 4)? Au zis: pentru ca se poate. Culmea e ca seful care castiga zeci de mii de euro pe spinarea lor fura mai mult ca toti la un loc. Deci romanu nu e nunai hot dar mai e si prost. Si poate exagereaza cretinii aia in documentarul lor de 1 euro dar realitatea e ca romanasu nostru fura. Fura acasa, fura in strainatate, se fura singur. In 14 ani de lucrat cu cetateni romani am avut un singur coleg care nu fura si care nu isi turna colegii la sef si ala era ungur.

    1. Ăștia în serial au pe unul care și-a pierdut afacerea din Canada pentru evaziune fiscală, iar în episodul de azi a fost dat afară de la serviciu pentru că s-a dus beat și acum amenință că o să fure și o să vândă droguri, gata, s-a săturat să încerce să muncească.

  4. Ce urasc eu la noi cel mai mult e mancatoria. In rest daca am fura mai putin de la noi si mai mult de la altii poate ar fi mai bine.

  5. Super funny, ai dreptate.
    Varza e cuvant latin, adica tot asa sau pe aproape se zice si in italiana.
    Ori o fi latina nascuta din limba daca, ori om fi fost noi aburiti cu povesti de iele.

Comentariile sunt închise.