Încă o zi la vot, așa cum a fost

Tocmai la țanc pentru turul doi al prezidențialelor, mă găsesc într-o stare jalnică, cu o tuse gâjâită care mă ține trează de vrei trei nopți și mulțumită căreia mă simt ca și cum aș avea o gaură în mijlocul pieptului. Se anunță ploaie, se anunță frig, se anunță, bineînțeles, cozi de numa-numa, pe scurt, mult mai rău decât în turul doi, pentru că se intersectează miraculos: 1. legislația noastră de căcat preexistentă în care nu există decât vot în persoană cu ștampiluța pe foaie, 2. două paie la trei măgari pe post de secții de votare, pe care nu le-a mai suplimentat nimeni,  3. niște lichele pe post de organizatori și 4. o avalanșă de cetățeni care altminteri nu s-ar fi gândit să voteze, dar care, pentru că au auzit că n-or să poată, s-au gândit să arate că pot numai de-ai dracu și să se posteze acolo de la prima oră. Cu toate astea, în mod suspect, aud numai oameni care speră, naiba știe de unde le-a ieșit optimismul, că o să fie mai bine în turul doi. N-ARE CUM SĂ NU FIE MULT MAI RĂU AȚI ÎNNEBUNIT zic eu, în mintea mea și nu numai, căci înainte de votare, următorul dialog:

-Sugerez să ne ducem direct cu mașina la o secție în afara Londrei, de exemplu la Bristol. La Londra n-o să votăm decât dacă dormim în fața secției.

-Ei, hai, mă, că n-o să fie chiar așa de rău. Ne ducem mai devreme dimineață și gata.

9 a.m- ajungem la secție, aia de la consulat, Kensington High Street, aceeași unde am fost în turul I. Ne întâmpină următoarea priveliște:

Adică o coadă de vreo patru ori cât aia pe care am văzut-o în turul întâi când ajunsesem semnificativ mai târziu. Oameni cu semne pe care scrie Adio Ponta, Ponta nu te vrem, Noi votăm, nu Pontăm, Țin locul pentru Johannis, Nu vrem ulei, Nu vrem cozonac, M-am săturat de minciuni. Steaguri. „Unde-s reporterii de la Antene? Unde-s?” strigă nenea cu Adio Ponta. Un popă se plimbă și el pe lângă coadă și strigă: „Fiți binecuvântați! Fiți binecuvântați!” Polițiști peste tot. Pe scurt, e ca la circ.

În fine. Ne așezăm la coadă. „Hai că parcă merge repede”, zic eu încurajator.

DSC_0246

10 a.m- Într-adevăr, încet-încet ne mișcăm cât de cât. Niscaiva tineret entuziast împarte cozii Declarații pe propria răspundere și pixuri, o inovație binevenită față de turul întâi, dar noi oricum n-avem nevoie, am venit cu ele printate și completate de-acasă. „Știi cum îți dai seama care-s pesediști de-aici?” zice un băiat în spatele meu. „Te uiți să vezi cine culege pixurile și fuge cu ele după aia!” Și el și prietenul lui râd în hohote.

Nu mi se părea din cale-afară de frig în mișcare, dar acum că stau pe loc, simt cum mi se transformă degetele de la mâini și de la picioare în cactuși. Cine zicea că moartea prin îngheț nu-i dureroasă? Bulșit, bulșit vă zic. Gaura din piept parcă se mărește. Trece pe lângă noi Domnița Dacă, care are loc la coadă mai în față, fericita de ea.

Niște concetățeni au parcat mașinile în dreptul unei porți și au blocat-o. Polițiștii britanici se agită să caute proprietarii.

11 a.m.- Coada nu prea se mai mișcă. „Votez cam în două ore”, zice cineva la telefon lângă mine. Sfântă naivitate, în două ore n-ajungem nici până la prima intersecție. Câțiva afaceriști întreprinzători s-au hotărât să profite de acest public captiv și să le împartă fluturași cu reclame. Românul s-a născut biznisman, ce putem zice. La mine aterizează unul care mă îndeamnă să-mi cumpăr un apartament în Brașov.

DSC_0250

Ca și în turul întâi, mulți oameni își fac poze cu coada. Cineva își ține telefonul chiar într-un băț d-ăla special pentru selfie-uri. O tanti cu un cățeluș adorabil se strecoară cu greu în propria curte pe trotuarul blocat de români; mă întreb cât de mult ne înjură localnicii că am făcut două străzi inaccesibile pentru pietoni pe o parte.

Fac o plimbare de la un cap la altul al cozii ca să văd cum merge treaba- cu greu, pe carosabil, pentru că trotuarul e al românilor, care nu se dau la o parte. Nu prea merge. În față s-a format iar o codiță paralelă pentru oamenii cu copii. Unul dintre acești cetățeni dezbate situația cu nenea care ține semnul cu ADIO PONTA. „Oare mă lasă și pe mine în față?” „Te lasă, cum să nu te lase! Altfel facem scandal! „zice ADIO PONTA.

Volens, nolens, cu scandal tot o să iasă, dar eu nu mai rezist să stau locului în picioare în frig fără să aterizez direct la spital după aia. Mi-am instalat un app recomandat pe Feisbuc, cu estimări vizavi de prezența la secțiile de votare. La noi 1500, la ICR 3000, în Wembley 5000. Cea mai apropiată secție din afara Londrei, în Portsmouth, are însă doar vreo 50, cică. Ne ducem acolo cu mașina? Ne ducem acolo. Doar 120 km, un fleac.

1 p.m.- ajungem în Portsmouth. Din păcate, cât timp am fost noi pe drum, estimarea a crescut de la 50 la 1000. Carevasăzică vedem următoarele:

Public nițel diferit de cel din Londra, mai mulți oameni de vârstă mijlocie, cu copii etc., îmbrăcați mai modest. Și secția de votare e mai modestă, plasată într-un cartier cam jerpelit, spre deosebire de luxul din Kensington. Se votează într-un „Community Centre”. Șoferul decide că ne dăm bătuți, mergem acasă. „Am zis eu că trebuia să venim direct aici!” (pentru că nu ratez niciodată un Am zis eu). O luăm spre casă, doar 120 km, un fleac.

Veni, vidi, niet vici, niet vot. Asta e, n-am vână de eroină, iar acum tușesc și mai rău.

8 gânduri despre “Încă o zi la vot, așa cum a fost

    1. Esti perseverenta. Mie nu-mi pasa atat de mult de rezultat incat sa irosesc o zi intreaga pentru asta, spun sincer- chiar daca n-as fi fost racita, tot ma caram acasa dupa maxim 3 ore.

  1. Imi pare rau pt tusea ta. Daca poti, incearca sa stai vreo 3 zile in casa, fara sa iesi nici macar la geamul deschis si baga ceaiuri (dc ai ceva special pt tuse ar fi splendid). Mie nu-mi iese aia cu 3 zile in casa, dar ceaiul ma ajuta sa nu ajung sa-mi scuip plamanii ci doar sa behai de parca isi drege ilici vocea.🙂

  2. Mai Nadia lasa ca am stat si eu in fata la Kensington, de la 12, dar nu am apucat sa votez, ceea ce mi se pare un pic cam…dezamagitor e putin zis. Cu atat mai dezamagitor cu cat nu stau nici in Londra. Dar deh…avantul de tineri care vor sa mearga la vot. Printre care optimist si eu. Chiar ma gandeam pe drum daca te-oi vedea la coada, ar fi fost interesant( cel putin pentru mine). Mai bine ca ai mers acasa. Asa multi au ramas in frig, si fara vot, si banii de transport luati. TRAIASCA ORGANIZAREA ROMANEASCA!!

Comentariile sunt închise.