Ghidul alegătorului superficial (II)

Începem partea a doua a analizei noastre electorale cu o erată la partea I: am aflat între timp că l-am nedreptățit pe dl Tăriceanu și că are, într-adevăr, și un site de prezidențiabil, făcut cu 10% mai puțin în dorul lelii decât ălalalt. Mi-a scăpat acest detaliu prima dată pentru că site-ul cu pricina nu apărea printre primele rezultate în Google Search, de unde deducem că nu numai eu și Tăriceanu avem un interes sublim față de candidatura lui, ci și specialistul lui de SEO. Acestea fiind zise, mai departe în poveste, că-nainte mult mai este.

Teodor Meleșcanu papa smurf

Orientare politică: România Liberă 

Scurtă prezentare: Teodor Meleșcanu e cel mai vârstnic dintre candidați, dar nu e politicos să facem comentarii pe tema asta, nu? Are, de asemenea, urechile foarte mari, dar nici despre asta nu e frumos să vorbim. Cel mai important lucru de știut despre el e că e un om extrem de experimentat și adaptabil, un diplomat înnăscut, ce mai, căruia i-a mers bine și pe vremea lui Ceașcă (și cine apuca să fie diplomat pe vremea lui Ceașcă, dacă nu cetățenii extrem de adaptabili și flexibili în toate părțile esențiale?), și pe vremea lui Iliescu, și pe vremea lui Băsescu, a fost și comunist, și pedeserist, și liberal, și deschizător de drumuri în partide noi, iar dacă nu iese președinte, ceea ce e extrem de foarte probabil, o să aibă el o funcție mișto și în vremea cui o mai veni.

Răsfoind site-ul candidatului: N-am găsit nimic-nimic, nici măcar o pagină de Feisbuc. Un om atât de priceput precum dl Meleșcanu nu are însă nevoie să se zbată ca să atragă alegătorii sau norocul, norocul vine la dumnealui de unul singur.

Dan Diaconescujokeysmurf

Orientare politică: Pâine și circ (mai ales circ)

Scurtă prezentare: Dan Diaconescu, cunoscut pentru talentul de a vorbi la televizor ore în șir despre același lucru cu diverși indivizi agitați și ocazional cu el însuși, e cetățeanul cel mai priceput într-ale trollingului din câți am văzut. Trollingul, în caz că nu știați, e un comportament internetic care constă în a spune lucruri enervante sau șocante doar ca să te distrezi pe seama reacțiilor celorlalți. Dan Diaconescu a ridicat trollingul la rang de artă în viața offline și televizată, ba s-a și îmbogățit din el. Nu-l bănuiesc nici o secundă pe DD că găsește pe bune ceva Senzațional în serialul cu Elodia, sau că avea într-adevăr de gând să cumpere o întreprindere cu bani cash aduși într-un camion, sau că își imagina într-adevăr că partidul lui o să câștige alegerile parlamentare și că o să fie nevoit să dea fiecărui susținător jde mii de euroi. Eu cred că așa se distrează el. Mi-l imaginez notând într-un carnețel înainte de culcare, storcindu-și creierii ce să mai născocească, chicotind de unul singur ca un apucat. Cea mai nouă distracție e să candideze la președinție. De ce să-l votăm? „Sunt singurul candidat cu terminația -escu, iar statistica nu se înșală.” 

Răsfoind site-ul candidatului: Site-ul foarte mov al lui DD, unde toate propozițiile se termină cu semnul exclamării, ne anunță că Dan Diaconescu este „singurul bărbat care a îmbrățișat peste un milion de români”. Pentru că zilele astea e anchetat de DNA, sloganul său e „Fac atâta închisoare cât e nevoie ca să salvez poporul de la sărăcie” (cum se îmbogățește poporul din sejurul lui la zdup?). DD e foarte dornic să vă motiveze întru exercitarea drepturilor democratice,și nici măcar nu ține neapărat să-l votați pe el:  „Dacă vi se pare prea inteligent, de vi se pare că nu și-ar da viața pentru România, votați altceva, dar veniți la Vot!” Programul lui electoral include creșterea cheltuielilor statului prin mărirea salariilor, alocațiilor și pensiilor, reducerea vârstei de pensionare și oferirea a jdemii de euroi moca pentru începerea unei afaceri, scăderea veniturilor statului prin abolirea tuturor taxelor, precum și: alegeri directe pentru tot felul de joburi de la avocatul poporului la șeful poliției, război cu Ucraina, ceartă cu Rusia, Germania și Turcia, revenirea la monarhie (nu se specifică și revenirea la dinastia Hohenzollern- DD își dorește deci să fie, mai degrabă, Regele decât prezidentul României),  interzicerea Codex Alimentarius (???) și cu voia dvs ultimul pe listă, reînființarea OTV. Mă scuzați, cred că deja i-am acordat prea mult spațiu lui DD, dar site-ul lui e de departe cea mai amuzantă chestie din univers, în special programul partidului tradus în engleză cu Google translate, care conține prevederi ca: „Prohibition of import of foodstuffs containing E-mails or other har”.

Corneliu Vadim Tudor Purple_Smurf

Orientare politică: De-o tristețe fără margini al meu suflet e pătruns când gândesc ce-am fost odată și-n ce stare am ajuns

Scurtă prezentare: Cândva, în vremuri imemoriale, când Nadia n-avea încă buletin, CV Tudor prezenta o amenințare demnă de luat în serios, cel mai remarcabil moment al carierei lui fiind finala prezidențială cu Ion Iliescu din 2000 (unde a ajuns tocmai pentru că mulți făcuseră greșeala să nu-l ia în serios). În revista-i degrabă insultătoare România Mare, CV Tudor își gratula adversarii cu porecle de neuitat (Emil Constantinescu va fi pentru mine întotdeauna Țapul, lucru de care nu sunt mândră). Între timp, Vadim și-a pierdut cea mai mare parte din electorat și a căzut în uitare. Culmea e că tocmai acum restul Europei, în special Vestul mult-lăudat pentru progres și civilizație, se umple de Vadimi care câștigă teren din ce în ce. Ne putem consola cu gândul că măcar o dată, am fost și noi ăi mai prima.

Răsfoind site-ul candidatului: Semnul cel mai grăitor că Vadim a căzut în dizgrație e faptul că are un blog pe blogspot, o platformă care nu mai e la modă cam de la 1900 toamna.  Acolo, candidatul postează celebra lui rubrică de analiză și jigniri „Săptămâna pe Scurt”, care în numărul cel mai recent include titluri precum „A dezvirginat-o Ion Iliescu pe Angela Merkel?” Programul politic al lui Vadim prevede întoarcerea României la dictatura pre-89, cu sporirea atribuțiilor președintelui, repartiții de joburi de la stat pentru absolvenți, naționalizarea băncilor, înființarea de cooperative agricole de stat și închiderea granițelor. Cred că e rezonabil să conchidem că Iliescu a fost, într-adevăr, răul cel mai mic.

Gheorghe FunarPurple_Smurf

Orientare politică: Afară cu ungurii din țară

Scurtă prezentare: Fost primar al Clujului, Funar e un politician pentru care primăria Nu a fost începutul unei ascensiuni glorioase. Cunoscut pentru faptul că nu îi plac ungurii deloc (și presupun că sentimentul e reciproc). Pe vremuri, era prieten cu Vadim, apoi s-au certat, apoi s-au împăcat, apoi nu știu, acum sunt prieteni sau dușmani? Știe cineva?

Răsfoind site-ul candidatului: Nu pare să aibă, dar am găsit măcar o scrisoare deschisă către alegători în care Funar își expune ideile politice. Scrisoarea nu prea conține răspunsuri, dar are o mulțime de întrebări pentru cei care au condus țara până acum, și care au permis ca împotriva neamului românesc să se desfășoare „cel mai mare Holocaust din Istoria Omenirii, mult mai mare decât cel suferit de evrei în timpul celui de Al Doilea Război Mondial!” (Dacă stăm să ne uităm cu atenție la toate lucrurile care sunt în mod curent descrise drept mai rele decât Holocaustul, până la urmă ajungem la concluzia că Holocaustul a fost o mare petrecere veselă cu dans și antren). De ce au răstignit satul românesc? De ce au otrăvit tineretul cu produse etnobotanice? Și mai ales,” de ce au ascuns ADEVĂRUL privind Istoria Poporului Român, urmaş al Poporului Primordial din Grădina Maicii Domnului, şi Istoria Limbii Române, urmaşă a Limbii Primordiale a Geto-Dacilor ş.a.? ” Nu știu ce părere aveți voi,  eu m-am ținut tare la comparația cu Holocaustul, m-am ținut tare la etnobotanice, dar „și altele ăla” din final m-a dat gata.

William BrânzăKoksmurf

Orientare politică: Habar n-am. Înspre cașcaval, bănuiesc?

Scurtă prezentare:  Mă mai întâlnisem cu numele (extrem de memorabil) al acestui candidat cu ocazia alegerilor parlamentare, când a candidat într-un colegiu pentru români din diaspora. Am aflat de pe net e că e acum la al treilea partid, PER (ecologiști), după PRM și PDL, de unde deducem că e un om deschis la minte spre o gamă largă de ideologii, și se zice despre el că după ce a primit o carte cu titlul Ireland in Brief a crezut că Brief e numele unui oraș din Irlanda, deși n-am găsit o sursă bună pentru această informație.

Răsfoind site-ul candidatului: N-am găsit un site pentru Brânză catindatul- link-ul de pe pagina lui de Facebook e mort, dar măcar am aflat de-acolo multe detalii despre viața lui și simt că acum îl cunosc mai bine. De exemplu, știați că William Brânză a avut primul animal de casă în 1976, și primul sărut în 1986? Am înțeles că sloganul lui e „Să le spargem gașca”, ceea ce mi se pare dezamăgitor- dacă aș fi eu William Brânză, mi-aș fi făcut o campanie întreagă bazată pe glume și jocuri de cuvinte cu lactate. „Votați William, ceilalți nu-s mare brânză! V-ați fript cu ei, suflați și-n iaurt! Au găurit bogăția României ca un șvaițer!” Din păcate, Brânză nu pare să fie la fel de spiritual ca mine- și nici măcar la fel de spiritual ca părinții care l-au botezat William. Vă rog să mă scuzați, îmi dau seama că probabil s-a făcut mișto de nenea ăsta pe seama numelui întreaga lui viață, dar e prea tentant, ca un cașcaval afumat gustos. Îmi place cașcavalul afumat.

Constantin RotaruMale_Smurf_Comic_Book

Orientare politică: Nostalgici și hipsteri în tricouri cu Che Guevara și/sau secera și ciocanul

Scurtă prezentare: Dacă v-ați plictisit de foști comuniști care acum se prefac că nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase, iată o schimbare reconfortantă: Constantin Rotaru, președintele Partidului Alianța Socialistă, nu numai că nu se rușinează că a fost comunist, dar își trece asta în CV cu mândrie,ba chiar îmbrățișează cuvântul comunism destul de energic (a încercat să schimbe numele partidului său în PCR, dar dintr-un motiv sau altul a fost refuzat). Asta trecând peste faptul că Rotaru și partidul său par, din programul lor politic, complet inofensivi și neremarcabili. (Comunismul lor e revizuit să includă dreptul la proprietate privată.) Pe Wikipedia e descris drept om de afaceri, ocupație care mie nu-mi sună prea comunist, dar probabil că e pe același principiu cu tradiție aplicat pretutindeni unde a existat comunism în practică, adică „egalitate, dar nu pentru căței”.

Răsfoind site-ul candidatului: Majoritatea știrilor care îl menționează pe Rotaru și sunt linkuite pe site-ul lui sunt din presa locală de Vâlcea, inclusiv o chestie de genul „Un președinte vâlcean pentru România”. Chiar, n-ar fi bine să fie nenea ăsta președintele Vâlcei, Johannis președintele Sibiului etc, ca să aibă toată lumea o șansă la președinție? Într-un clip video, candidatul ne anunță că nu e urmărit penal, iar noi oftăm cu tristețe că treaba asta e așa de rară în politica noastră încât a ajuns să fie motiv de mândrie în campanie electorală.

Mirel Mircea AmarițeiHarmony

Orientare politică: lirică (după cum putem observa din acest imn pentru care cică a scris versurile.)

Scurtă prezentare: Mirel Amariței e candidatul partidului Prodemo. Inițial am citit Prodermo din greșeală, am crezut că e vorba de o firmă de cosmetice și m-am mirat că mai nou industria de beauty se implică și-n politică. Eu nu mai auzisem de el până acum, dar cine citește știri mai des decât mine e posibil să fi auzit de el vizavi de dosarul insolvenței Realitatea Media, pentru care e anchetat de DNA, deși nu sfătuiesc pe nimeni să încerce să țină minte toate numele de cetățeni DNA-bili din România.

Răsfoind site-ul candidatului: Site-ul lui Amariței nu apare pe prima pagină când îl gugălești, dar există, iar cine l-a făcut pare să fi instalat o temă de wordpress pentru campanii politice, după care nu s-a mai obosit să o croiască pentru el, că în fond ce merge pentru o campanie merge și pentru alta, nu? Avem așadar linkuri moarte către „Wall Street Reform”, linkuri vii către „Slideshow Format Post” și o pagină de întrebări frecvente precum „Duis ultricies pharetra magna donec accumsan malesuada orcinec sit amet eros. Lorem ipsum dolo?” Nu că ăsta ar fi neapărat un lucru rău, dacă ne uităm la conținutul original oferit de candidat. De pildă, în pagina de mărturii, Amariței este susținut vajnic de următoarele recomandări:  „Nu am auzit de dânsul, dar cred că ar putea să facă ce și-a propus”. (Manager)  „Personal, nu îl cunosc pe domnul Amariței, pare a fi ok”. (Profesor universitar)

5TheAlienSmurfAustÎn fine, ajungem și la cei doi candidați ai minorității maghiare, reprezentanți ai unor partide pe care cel puțin trei-patru dintre ceilalți candidați le-ar vrea interzise prin lege (mi-ar plăcea să văd o dezbatere cu toți ăștia, eventual asistată de pistoale cu apă): Kelemen Hunor (UDMR) și Szilagyi Zsolt (PPMR). Cei din urmă zic că sunt mai energici decât ceilalți pe chestiuni de autonomie și descentralizare, cei dintâi se ocupă cu alergatul după o felie din tortul guvernării indiferent cine e la guvernare- ei n-au zis, dar vedem și noi cu ochiul liber. Eu una n-am nimic împotrivă să avem un președinte maghiar, deși unul a cărui platformă politică în sine e faptul că e maghiar nu-mi sună a fi o idee prea bună dat fiind că nu se adresează majorității populației din țara în care candidează (nu că aș fi mai mulțumită cu platforma „Sunt român”, la care am obiecția inversă: OK, și noi suntem, ce altceva mai ai de oferit ca să fii președinte?). Altceva nu știu ce să mai zic despre ei, cred că e clar și care le e orientarea, și care sunt argumentele pro și contra, în funcție de răspunsul dvs la întrebarea „Sunteți maghiar?”

Ăștia-s toți. În final, o să mai zic o singură chestie. Stimați concetățeni, votați cu cine vreți- cheia e la voi, cum zicea un slogan de pe vremuri. Dar m-am plictisit nițel de alegători care cred că e datoria lor să aleagă și pentru alții. Și de scârbiții care îndeamnă lumea să nu voteze, și de democrații energici care te bat la cap de ce nu votezi.  M-am plictisit de strategi care te bat la cap cu cine să votezi pentru că are mai multe șanse sau ochi mai albaștri sau postere mai mișto. M-am plictisit de poze cu pensionari sau oameni de la țară și dat ochii peste cap, ăștia votează pentru noi, nu se poate așa ceva, revoltător! Nu, domnule. Nu votează pentru tine. Votează pentru ei. Fiecare cetățean major al României are un vot, asta e toată poanta votului, și înainte să ne facem griji pentru ale altora, să ne ocupăm cu niscaiva gândire critică de al nostru. OK?

Hai, cu mic, cu mare, la secția de votare.

5 gânduri despre “Ghidul alegătorului superficial (II)

  1. Am inteles, vrei sa ne testezi. De fapt, tipii astia nu exista, sau daca exista, nu candideaza, i-ai inventat. Numai ca suntem alegatori informati, nu cadem in capcane.

Comentariile sunt închise.