„Vreau să fac o alegere informată pe 9 decembrie. Am o întrebare pentru dumneavoastră…”

[xkcd]

Pe principiul democrației reprezentative în care trăim cu toții, cine s-o alege pe 9 decembrie în colegiul în care votați vă reprezintă interesele în Parlament. Da’o ști care vă sunt interesele? Pe mine, de pildă, nu mi-amintesc să mă fi întrebat nimeni care-mi sunt interesele. Păi și atunci de unde să știe candidatul? Că doar nu e unicul și adevăratul copil al mamei Omida.

M-am hotărât să fac un experiment electoral și să le comunic în mod direct candidaților interesele mele, trimițându-le celor de care am putut da câte un e-mail sau un mesaj pe Facebook cu o întrebare. (Și cu această ocazie să văd dacă, măcar în campanie electorală, politicienii îl bagă în seamă pe cetățeanul de rând). Candidații vizați sunt cei care concurează în raza de interes a domiciliului meu bucureștean din buletin, cât și cei care se bat la un loc pentru reprezentarea românilor din străinătate, ceea ce sunt și eu momentan. Să vedem ce-a ieșit!

București, Senat Colegiul 1, Camera Deputaților Colegiul 4

Întrebare: „Una din problemele cu care m-am confruntat întotdeauna in București este hărțuirea stradală, nu numai verbală, cât și sub formă de agresiuni fizice, pipăieli, amenințări, în fine, îmi simt siguranța personală pusă în pericol foarte des, în plină zi. Cazul meu nu este singular, fiecare femeie din București pe care o cunosc poate spune o poveste asemănătoare. Autoritățile locale nu iau asemenea incidente in serios și, de altfel, nici nu sunt încadrate legal în mod satisfăcător. Ca membru al legislativului român, cum ne veti putea ajuta? Convenția Consiliului Europei din 7 aprilie 2011 recomandă țărilor membre să adopte legi împotriva acestei forme de hărțuire. Ați sprijini o lege care să pedepsească în mod direct hărțuirea stradală?”

Daniel Tudorache, președintele PSD Sector 1, candidat USL pentru Camera Deputaților (care primește un bonus la puncte pentru că mi-a răspuns primul) : „Problema semnalată de dumneavoastră îmi este foarte familiară. Precum bine știți, în vara lui 2010, printr-o ordonanță de urgență, Emil Boc a decis să reducă cu 30% numărul polițiștilor locali. S-a întâmplat evident și în Sectorul 1. De atunci au sporit incidentele de care vorbiți. (…și din păcate îi scădem bonusul imediat pentru că a ales să dea vina pe greaua moștenire a lui Boc.) Personal am fost agresat în cartierul Străulești.  Aceleași sentimente de spaimă le trăiesc însă zilnic, în condițiile în care și eu am o fetiță de 8 ani care merge la școală și iese la joacă pe străzile și în parcurile din sector. Nu doar că voi iniția și susține o lege care să aducă pe drumul drept astfel de acțiuni intolerabile, dar acest act normativ va conține și sporirea atribuțiilor polițiștilor locali față de incidentele de acest fel. Polițiștii vor avea dreptul să rețină pe loc agresorul, iar urmările de sancțiuni vor fi drastice. Am decis la nivelul sectorului, și s-a și concretizat, montarea de camere video de monitorizare pe multe dintre străzi și în numeroase locații astfel încât în situația în care reclamați o agresiune să ne fie ușor să identificăm agresorul. Așadar, vă asigur că problema pe care o semnalați este prioritate maximă pentru mine!”

Ovidiu Pujină, Partidul Poporului-Dan Diaconescu, candidat pentru Senat: „Vă informez că sunt adeptul sancționării aspre a persoanelor care hărțuiesc însă legislația, din păcate, zici că este făcută să încurajeze contravențiile și infracțiunile. (deci e vorba de o moștenire și mai grea, a tuturor oamenilor care au făcut vreodată legi în România.) Ce pot afirma cu tărie este că susțin necondiționat un astfel de proiect de act normativ. Cu siguranță asemenea fapte reprobabile trebuie sancționate și nu încurajate sau tratate cu simțul umorului. Nu încerc să fiu apărătorul polițiștilor însă aceștia chiar se lovesc de aceleași bariere ca și noi ceilalți în sensul că o faptă (contravenție sau infracțiune) trebuie să fie prevăzută și sancționată de legislația în vigoare pentru a se putea lua măsuri împotriva făptuitorului.

Vă adresez rugămintea să îmi comunicați eventuale sugestii privind conținutul unui astfel de proiect de act normativ, sau, după caz, să îmi comunicați dacă vă manifestați disponibilitatea de a lucra alături de juriștii din echipa mea pentru a vă aduce contribuția la un astfel de proiect. Este binevenită o părere din partea persoanelor direct implicate (pățite). Vă stau zilnic la dispoziție la sediul meu de campanie situat în București, Bd Ion Mihalache (fost 1 mai) nr 121, parter, sector 1. (Public adresa în întregime pentru cetățenii care se află în raza de acțiune a dlui Pujină și sunt interesați să colaboreze cu el la inițiative legislative. Înainte, cetățeni!) In cazul în care, din motive independente de mine, nu sunt la sediu, puteți discuta cu domnul Profir Dragoș care, pe lângă faptul că este directorul meu de campanie, este și un jurist cu experiență în litigii și reprezentări instanțe precum și tehnică legislativă.”

Vasile Gherasim, candidat ARD pentru Senat: „Deşi legislaţia în vigoare prevede hărţuirea ca infracţiune şi vorbim despre o faptă pentru care oricine poate fi pedepsit, (deci legile sunt bune până la urmă? of, eu pe cine să mai cred?) problema este că legea nu este operaţională. Pentru a demonstra ca fapta a avut loc trebuie demonstrat ca agresorul a fost acolo. Din 100 de cazuri poate 1 este rezolvat. Soluţiile mele sunt prevăzute în programul electoral. Când am ocupat funcţia de Primar al Sectorului 1 am înfiinţat în cadrul Primăriei un „centru nervos” care prelua în timp real toate sesizările de la cetăţeni. Centrul de comandă diseminează informaţia către toate autorităţile competente (poliţie, pompieri, gardieni publici). Am sesizat cât de important este sentimentul de securitate individuală, mai ales pe timp de criză.

Soluţia 1: Pentru ca cetăţenii ca dumneavoastră să se simtă în siguranţă şi pentru a preveni comportamentele deviante pe care le-aţi aminitit, avem nevoie de un sistem dezvoltat de monitorizare video a străzilor. Acest sistem există dar din păcate nu este încă destul de dezvoltat. Dacă voi fi ales Senator voi lupta pentru extinderea reţelei de monitorizare şi atunci când dumneavoastră veţi reclama o astfel de infracţiune proba video nu va întârzia să apară şi făptuitorul va fi cu siguranţă pedepsit. (Mă întreb, oare, în caz că dl Tudorache de mai sus și dl Gherasim se aleg amândoi, ar colabora la înfăptuirea acestei rețele CCTV pe care ne-o propun separat sau doar și-ar pune piedici unul altuia cum se cade unor adversari politici?)

Soluţia 2: Sistemul integrat de comunicare autoritate-cetăţean de care v-am spus mai devreme va fi reactualizat. Astfel în momentul în care o infracţiune se petrece şi este adusă la cunoştinţa centrului de comandă, un operator va anunţa nu numai agenţii de poliţie locală ci şi firmele private de pază şi securitate care vor interveni în ordinea proximităţii. Mediul privat are în supraveghere multe obiective: bănci, magazine, firme şi unitatea care se află în proximitatea locului unde o hărţuire are loc poate interveni repede şi eficient şi să preda infractorul la autorităţile competente (poliţia română).

Soluţia 3: În platforma mea electorală propun înfiinţarea Centrului de Statistică Metropolitană unde vor fi contabilizate toate datele privind infractiunile si contraventiile din Bucuresti. Astfel vom avea un control clar si eficient asupra acestor fenomene anti-sociale. Dacă într-o zonă se observă o creștere a unui tip de infracțiune putem preveni prin alocarea mai mare de resurse și personal pentru evitarea proliferării fenomenului. Putem discuta şi despre creşterea pedepselor pentru acest tip de infracţiuni, dar sunt convins că prevenirea prin soluţiile enumerate mai sus este mult mai eficientă.”

Costică Canacheu, candidat ARD pentru Camera Deputaților: „Am înțeles problema dumneavoastră și în această privință am realizat, de ceva vreme (de câtă vreme? dl Canacheu e parlamentar de 12 ani), un proiect pe care îl voi propune în Parlament. Proiectul se numește Regulament de Ordine Publică și prevede măsuri de întărire a siguranței cetățeanului în zonele aglomerate și periferice, mai exact a femeilor, copiilor și bătrânilor. Cred, cu tărie, că proiectul va fi aprobat și că, în scurt timp, dumneavoastră și restul cetățenilor nu veți mai avea de suferit.”

Titus Corlățean (USL, Senat) și Simona Cristina Stoian (PP-DD, Camera Deputaților) nu au răspuns.

Sebastian Dobrescu (PRM, Senat), Alfred Gabriel Paraschiv (PRM, Camera Deputaților), Șerban Ilie Guraniuc (Partidul Ecologist, Camera Deputaților), Bartalis Beata (UDMR, Camera Deputaților) și Vilmos Lukacs (UDMR, Senat) nu au putut fi găsiți nicăieri.

Convenția Consiliului Europei nr 210, pomenită de mine în întrebare, a fost adoptată pe 7 aprilie 2011, are ca scop combaterea violenței împotriva femeilor și recomandă, printre altele, scoaterea în afara legii și pedepsirea comportamentului verbal, non-verbal sau fizic, de natură sexuală, care are scopul de a viola demnitatea persoanei și de a crea un mediu ostil, degradant, umilitor sau ofensator, unde am putea încadra și hărțuirea stradală (acest articol din The Guardian menționează explicit că hărțuirea stradală se încadrează în recomandările Convenției). România nu se află, însă, printre statele semnatare. 

Mai multe despre hărțuirea stradală în București, pe blogul ĂSTA. Și, ca să vedeți că se întâmplă și la case mai mari, uitați-vă AICI. În fine, să nu uităm și pățaniile subsemnatei, dintre care pe ASTA o s-o țin minte forevăr end evăr end evăr. 

Străinătate- Colegiul 1 Diaspora

Întrebare: „În Marea Britanie, după cum știți, românii sunt supuși unor restricții pe piața muncii. De pe urma lor au de suferit și cei care, deși au temeiul legal pentru obținerea unui permis de muncă, sunt tratați cu indiferență de birocrația britanică. Personal, am așteptat 9 luni ca instituția însărcinată cu eliberarea acestor permise să se uite pe dosarul meu, timp în care nu au răspuns la telefon și nici la e-mailuri. Chiar dacă restricțiile vor fi ridicate la anul, un an e o așteptare foarte lungă și o chestiune de viață și de moarte când nu poți munci ca să te întreții. Ca reprezentant al românilor din diaspora în Parlamentul României, cum ne puteți ajuta? Cum ne poate sprijini România în relația cu birocrația britanică?”

Cristian David, senator PNL, candidat USL pentru Senat: “Stimată doamnă, mă bucură interesul dumneavoastră și dorința de a face o alegere informată. Referitor la întrebarea dumneavoastră, Guvernul și ministerele duc tratative bilaterale cu țările care încă impun restricții pe piața muncii. (…dar eu nu asta am întrebat.) Avem convingerea că un Guvern puternic, rezultat după alegeri, va avea o poziție de negociere mult mai bună pentru a obține rezultatele dorite pentru conaționalii noștri din străinătate.”

William Brânză, candidat ARD pentru Camera Deputaților: “Am avut trei întâlniri cu ambasadorul Angliei la București pe problema sesizată de dvs. Am primit asigurări că în maxim trei luni totul va intra în normalitate,domnia sa a dat explicația că sunt probleme de ordin tehnic! Vă mulțumesc și rămânem în contact!” (boală lungă, moarte sigură.)

Eugen Mihalache, candidat PP-DD pentru Senat: „Avem acolo la dvs în Marea Britanie la Londra reprezentanți PP-DD. Dacă doriți vă rog să loați (sic!) legătura pentru a vă ajuta mai exact cu ce aveți nevoie.” (Urmează numele și numerele de telefon a două persoane).

Victor Socaciu (USL, Camera Deputaților), Viorel Riceard Badea (ARD, Senat), Mihaela Mihai (PRM, Senat), Ion Săvoiu (PER, Senat), Graban Zsolt (UDMR, Camera Deputaților) și Nagy Zoltan Levente (UDMR, Senat) nu au răspuns.

Mihai Aurelian (PP-DD, Camera Deputaților) și Silviu Ștefan Molnar (PRM, Camera Deputaților) nu au putut fi găsiți nicăieri.

Citiți AICI despre bucuria de a fi român în Marea Britanie chiar și când îndeplinești condițiile pentru dreptul de muncă și AICI despre cum britanicii își frâng mâinile pentru că nu văd, deocamdată, nici un mijloc prin care ar putea să extindă restricțiile, deși și-ar dori din toată inima.

Epilog

Pentru că unii candidați s-au întins la vorbă și a ieșit ditamai cârnatul de articol, iar în era cibernetică, știm cu toții, lumea are atenție scurtă, m-am abținut de la prea multe comentarii cu valoare adăugată, dar per ansamblu, cred că a fost un experiment interesant, chiar dacă unii au răspuns pe lângă, iar alții n-au răspuns deloc. În urmă nu cu mulți ani singurul mod în care puteai să schimbi o vorbă cu un politician era dacă îl prindeai prin vreun parc la semnat de postere electorale (așa l-am întâlnit eu pe Victor Ciorbea în Herăstrău când eram mică), așa că e bună și era asta cibernetică la ceva.

Vorba e, totuși: eu cu cine votez?

4 gânduri despre “„Vreau să fac o alegere informată pe 9 decembrie. Am o întrebare pentru dumneavoastră…”

  1. eu votez cu Cristian David, are planuri extrem de bine puse la punct pt diaspora si cred ca va reusi sa schimbe ceva. e un senator cu experienta care se gandeste la oameni in primul rand. i-am auzit un discurs acum ceva vreme si m-a convins, are cu ce, domne! bafta!

  2. Singura varianta viabila pentru Diaspora este William Brinza. Fara doar si poate. Il prefer pe dl Brinza din varii motive. Unul dintre ele ar fi ca a avut peste 400 de initative in diaspora si ca pe el nu il vedem doar in campanie electorala, cum este Socaciu.

Comentariile sunt închise.