Despre studenție în 2 țări și alți demoni

După ce zilele trecute am vorbit de rău Englezia Land și paranoia ei, astăzi, întru echilibrarea situației, vorbim de rău țara de baștină a subsemnatei, și mai precis sistemul ei de învățământ universitar, ba, și mai precis, FeJeSeCe, că doar de acolo se trage seva a însuși acestui blog și majoritatea nemulțumirilor din viața studențească a Nadiei. Nu de alta, dar de mult nu mai pălăvrăgisem despre aceste lucruri.

Așadar, Nadia în Hotnews, AICI.  Sunt dezamăgită de numărul mic, până la ora actuală, de comentatori care mă contrazic. Vreo câțiva fericiți care cred că Cibernetica de la ASE e raiul pe Pământ (o fi, nu pot zice c-am călcat pe-acolo),  o tanti ce se pretinde în mod mincinos Fejesecistă deși nu știe cine-i proful care mănâncă șaorma la ore, încolo nimic. Așteptăm provincia.

7 gânduri despre “Despre studenție în 2 țări și alți demoni

  1. Aaaaa si acum daca tot ai cerut comentatori a la „Gica Contra”:

    Cum adica:
    „Din punctul asta de vedere, romanii ar trebui sa se considere foarte norocosi ca pot face studii superioare gratuit sau la un pret accesibil.”

    Din moment ce:
    „am prins cam ultimul tren al taxelor cat de cat accesibile, din 2012 taxele in invatamantul superior britanic vor atinge cote astronomice – un masterat o sa coste cam opt mii de lire pentru studentii din Uniunea Europeana.”

    Te intreb pentru ca poate imi scapa ceva, eu fiind inactiv in mediul universitar.

    1. Taxele de școlarizare din învățământul superior românesc sunt o nimica toată pe lângă cele din Anglia. 400 de euro pe an nu e totuna cu 2000 lire pe an, să zicem. Adicătelea cele din România sunt accesibile oricui are un job decent sau părinți cu joburi decente. Cele din Anglia sunt accesibile dacă ai strâns bani la ciorap o vreme, cum a fost cazul meu. Deci sunt niveluri diferite de accesibilitate, să zicem.

  2. Citesc Hotnews in fiecare zi. Am citit si articolul tau. Felicitari, e un prim pas spre a deveni un jurnalist profesionist, sau macar cunoscut. Asta nu stiu daca e neaparat ceva bun pentru tine. Nu am postat acolo un comentariu pentru ca ma contrazic suficient de bine cu tine si aici. Ce se intampla aici imi acopera necesarul meu zilnic de contrazicere. Pot sa dorm linistit in fiecare seara.

    1. Îți mulțumesc pentru aprecieri, dar un articol cu mine în postura de umil intervievat nu e foarte probabil să-mi lanseze o carieră jurnalistică, din păcate.😀 Chiar dacă l-au publicat integral și fără modificări.

Comentariile sunt închise.