Să moară Evenimentul Zilei

Televizor să mă uit la televiziuni românești n-am. Ziare românești nu cumpăram nici când eram în context de coprezență cu ele. Dar, ca 1. româncă, 2. absolventă de jurnalism, mă mențin la curent cu pulsul presei românești cu ajutorul Internetului, vedea-o-aș pe toată transformată în fabrici de margarină.

Uneori, rar, această ocupație mă înveselește, de exemplu dacă găsesc un clip cu un pui de panda care strănută sau un articol tradus prost din ziarul englezesc Soarele. De cele mai multe ori, însă, mă întristează cumplit, de-mi vine să cânt Of viața mea ca Adrian Minune fost Copilul și Costi Ioniță la un loc, dar fără rânjetele lor contradictorii pe moacă. Și nici un ziar nu mi-a cauzat mai mult of în ultima vreme decât Evenimentul Zilei.

Desigur, poate că n-ar trebui să am mari pretenții de la aceeași instituție de presă care pe vremuri relata povestea găinii care naște pui vii. Pe de altă parte, acolo publică, de pildă, distinsul pseudoanticomunist Vladimir Tismăneanu, unul dintre intelectualii de vază ai țării, iar pagina de feisbuc a acestui mare ziar are nu mai puțin de 17 fani printre prietenii mei majoritar școliți într-ale mass-media.

Prima oară când Evenimentul Zilei mi-a livrat o doză de tristețe a fost când am dat de un articol pe tema studentelor care fac un ban în plus lucrând pentru videochaturi. Articolul, scris de un băiat care, avea, probabil, cealaltă mână ocupată cu masturbarea intensivă în timp ce scria, suferea de un amestec ciudat de superioritate morală închipuită și manifestată prin arătat cu degetul (“Cristina, studentă silitoare în amfiteatrele universităţii pe timp de zi, se transformă noaptea într-un simplu obiect sexual al clienţilor de pe site-urile de videochat. Mirajul banilor câştigaţi uşor au adus-o în această zonă promiscuă […]. „Nu e prostituție, dar nici moral nu e”, simplifică ea naiv.”) și libidinoșenie băloasă („Fără a fi o frumuseţe răpitoare, Delia are trăsături fizice pe care şi le accentuează pentru a atrage clienţi. Bruneta are ochii de culoarea cenuşii stinse, sâni mici şi talie de viespe”.) Ah, ce s-o mai fi holbat băiatul la sânii ei mici și talia-i de viespe, gândindu-se: „Fir-ai tu de parașută care nu mi-arăți și mie o țâță!” Bonus, câteva descrieri colorate ale cerințelor clienților.

Pe scurt, un articol de mare profesionalism. Adevărata revelație erau însă comentariile, pe care nu se obosise nimeni să le modereze, cum se întâmplă, de pildă, pe site-ul The Guardian, unde ieșirile în decor sunt șterse și înlocuite cu un apel sec la exprimare civilizată. Pe pagini întregi, zeci și zeci de indivizi adresau apelative din cele mai infecte fetelor de la videochat, numindu-le prostituate, târfe, scârbe, împuțite, rapandule, terminate și cum le mai venea la gură, neuitând să trâmbițeze sus și tare că nici un bărbat sănătos la cap n-ar lua de nevastă o asemenea (…completați cu apelativele de mai sus după gust), ci numai o femeie „morală”, „curată”, care să poată fi mama copiilor lui.

Sfinte Sisoe, mi-am zis. O fi adevărat, există atât de mulți oameni care gândesc așa? Unde trăiesc acești oameni? Oare trec pe stradă pe lângă mine? Oare am stat vreodată de vorbă cu vreunul? Mi-e frică. Ce-ar fi să mă ascund într-un colț și să nu mai ies din casă cât oi trăi?

Zilele astea, o liceană și-a acuzat profesorul de sport de viol. În alt oraș, un alt profesor, de data asta de pian, om trecut de 40 de ani, e cercetat pentru abuzul unei eleve începând de când fata cu pricina avea numai 12 ani. Mană cerească pentru tabloide, dar și pentru ziare „serioase”, de pildă Adevărul, care a numit cazul nr 1 „Sexgate”, iar pe cel de-al doilea, Profesorul de Sex, tratându-le desigur pe larg și având grijă să vorbească despre neîndoielnicul consimțământ pe care l-au dat cele două minore și despre cariera fără pată a acuzaților. „Evenimentul Zilei”, însă, s-a întrecut pe sine, scoțând pe bandă titluri ca acestea:

Detalii picante despre “violul” de la Jean Monnet (cum pisici poate avea un viol detalii picante?)

Idila elev-profesor. De la Veronica Micle la Oana de la Monnet. (HA? CE? POFTIM? Veronica Micle? Pe bune?)

Tatăl fetei bagă mâna în foc pentru ea. Vezi poze care îl contrazic! (pozele cu pricina o reprezintă pe fata în cauză hlizindu-se cu niște băieți de vârsta ei).

Cazul de „viol” de la Sfântu Gheorghe. „Păcătosul” a fost arestat! Doi ani de sex cu o elevă de 14 ani! Se pare că între cei doi există o idilă! (De ce ghilimelele ironice? Cum pisici poate exista o idilă între un copil de 12 ani și un bărbat de 40? Cum pisici să numești asta sex? Cum de nu răspunde nimeni penal pentru asemenea afirmații?)

Și tot așa. Irelevant, nu mă interesează să discut cazurile în sine, c-o fi, că n-o fi. Însă, ca și mai altminteri, comentariile m-au ținut într-un fel de transă, pentru că nu mă puteam dezlipi de avalanșa de oameni cât de cât alfabetizați și cu acces la internet care simțeau nevoia să-și exprime părerea nu numai la subiect, ci, în general, atitudinile vizavi de tema „viol”: „dacă victima nu era virgină, atunci e și păcat să nu se culce cu ea cine apucă”, „Dacă ea a fost de acord o dată, atunci cum poate să pretindă că altădată n-a fost de acord”, „Fetișcanele din România o cer cu disperare, iar bărbații, ce să facă și ei, sunt slabi, și nici un bărbat adevărat n-ar refuza o ofertă”, „Nu e nici o problemă dacă fata are 12 ani, fetele se maturizează mai repede decât băieții”, „Ce, am ajuns să ne purtăm ca americanii, unde femeile conduc țara și poți să te trezești arestat că ți-ai violat nevasta?” , „70% dintre violurile reclamate sunt de fapt cazuri când ăleia i s-a făcut rușine după aia c-a fost curvă”, „Dar ce-au impresia femeile, că ce nu le convine lor, gata, e viol?” etcetera, etcetera, etcetera. Ăștia suntem, cu ăștia defilăm.

Să înlocuim „viol” cu orice alt delict. Să zicem, un jaf. După ce te-au călcat hoții și te-au lăsat vai mama ta și rupt în fund, ba ți-au mai tras și-o bumbăceală, sunt foarte mici șansele să-ți spună cineva:

-că n-a fost jaf pentru că n-ai suficiente vânătăi și oase rupte în urma întâlnirii cu hoții, deci, clar, nu te-ai împotrivit suficient.

-că n-a fost jaf dacă n-ai depus plângere la poliție în primele zece secunde de după consumarea jafului.

-că n-a fost jaf adevărat pentru că, de fapt, tu l-ai invitat pe hoț înăuntru și acum minți ca să obții extraordinarele avantaje asociate în societate cu condiția de victimă a unui delict violent.

-că n-a fost nici un jaf pentru că n-aveai un apartament suficient de frumos și, deci, cine dracu ar vrea să te jefuiască pe tine? Sărăntocule!

-că ai meritat să fii jefuit pentru că, dimpotrivă, aveai un apartament frumos și îngrijit, și prea frecai parchetul ostentativ toată ziua.

-că ai meritat să fii jefuit pentru că tocmai dăduseși o petrecere cu 50 de oameni o zi înainte, și dacă inviți atâta lume în casă în mod curent, cum îți permiți să sugerezi că n-ar avea voie să intre în ea cine are chef, invitat sau nu?

-că ai meritat să fii jefuit pentru că făceai în mod curent cadouri altor oameni și hoțului nu i-ai dat niciodată nici măcar o ciungă, cum ți-ai permis să lași un om pe dinafară și să nu-i faci și lui o bucurie?

-că n-ar trebui să faci atâta gură pentru că ai mai fost jefuit și cu alte ocazii și numai oamenii care n-au fost niciodată jefuiți au dreptul să sufere

-că adevărata victimă în situația asta e chiar hoțul, un om care avea toată viața înainte, dar s-a lăsat dus în ispită de televizorul tău diabolic și cuptorul tău cu microunde lasciv, iar acum viitorul lui este distrus. E numai vina ta.

E foarte puțin probabil să se trezească vreun individ debitând asemenea inepții. În general, oamenii vor avea toată înțelegerea pentru un concetățean care a fost deposedat de niște obiecte și căruia i s-a încălcat proprietatea privată. În schimb, nu vor avea nici un pic de empatie pentru un om căruia i s-au încălcat integritatea fizică și drepturile umane cele mai de bază, chiar dacă omul cu pricina e un copil- atâta timp cât e vorba de un om de sex feminin. Pentru că femeile nu sunt oameni.

Și pentru că Evenimentul Zilei mi-a făcut bucuria să-mi reamintească asta, publicând articole de rahat și neglijând moderarea comentariilor, zic: Să moară! Să moară Evenimentul Zilei!

De fapt, dacă tot ne-am apucat, și restul presei românești, că nu-i bai.

P.S. Jurnalul Național trebuie neapărat să moară și el printre primii. Citiți vă rog această mostră sublimă de libidinoșenie scabroasă și moralistă.

9 gânduri despre “Să moară Evenimentul Zilei

    1. Ah, eterna și fascinanta „Dar mai sunt și alte probleme pe lumea asta!”
      Da, mai sunt, dar pe mine asta mă interesează și despre asta vorbesc. Nimeni nu poate vorbi despre toate problemele în același timp.

      1. Eu ma refeream la ziar nu la ce ai scris tu. Momentan ce scrii tu nu are un impact foarte mare asupra societatii si tu nu esti platita din bani publici (acel ziar nu mai are profit de multi ani dar inca mai exista in mod miraculos). Si mai mult decat atat, macar tu recunosti oficial ca bati campii (de cele mai multe ori nu este adevarat). Altii in schimb bat campii tot timpul si nu recunosc asta.

  1. ha, si pe mine ma lasa masca genul de comentarii: daca umbla cu tzatzele p-afara si fusta cat cureaua, sa nu se mire ca barbatii asa si pe dincolo…, orice barbat adevarat…, bla-bla.
    daca imi amintesc bine din scoala am invatat zoologie (despre animale, care includea primatele) si anatomie (despre oameni).
    zicea in cartea aia ca una din caracteristicile omului este aceea ca are facultatea de a gandi si de a-si controla instictele (inclusiv p-ala sexual).
    eu ma intreb acu’: daca nu esti in stare sa te abtii sa nu sari pe una doar ca-i vezi tzatzele sau curu’, atunci de ce pana mea mai sustii ca faci parte din specia homo sapiens sapiens?! (si nu vorbesc de reactia incontrolabila numita erectie, ci de „trecerea la fapte”)
    cat despre ceea ce inseamna o tinuta decenta pentru o femeie: cine spune ce inseamna asta?! c
    a pentru unele tari arabe inseamna chestia aia care acopera absolut tot corpul, avand doar in dreptul ochilor un fel de „gratar”.
    si chiar si in acelasi context socio-cultural-geografic, fiecare are propria viziune despre „decenta”.

    intr-un alt registru, dar legat tot de media, programul meu sustine ca zilele astea (vineri, sambata, duminica) e un concurs/campionat de patinaj artistic la paris, iar saptamana aviatoare, in aceleasi zile, la moscova.🙂 la noi difuzeaza eurosportul.

    1. 🙂
      Patinajul artistic e printre acele lucruri drăguțe care fac lumea mai bună.
      Vizavi de cei care susțin incapacitatea bărbatului de a se controla, mă întreb dacă își dau seama în ce măsură se jignesc singuri spunând asta.

  2. @Sorin: Atunci te rog să mă scuzi.
    Am mai avut azi o discuție pe tema irelevanței lucrurilor care mă preocupă pe mine și sunt un picuț la capătul răbdării.
    Din câte știu totuși EVZ e parte dintr-un trust media privat (și străin), de unde bani publici? Cel mult din contracte publicitare cu statul.

    1. Stii ce zice Biblia despre caile Domnului. Nici SOV nu mai este actionar la Realitatea in acte. Doar niste firme din Cipru. Actionariat strain. Muahaha
      Nu exista media independenta sau corecta. Este un mediu viciat.Ziaristi ca Hunter S. Thompson (la facultate te-au invatat despre asta?) sau Adam Curtis sunt mai mult exceptia decat regula:

      Si cel mai mare erou al meu:

  3. Comentariile la care ai facut referire (cele de la articolele cu violurile) mi-au amintit de continutul unei carti pe care am citit-o in studentie, ca material bibliografic. Se numea „Istoria violurilor” si era… guess what?!… o mica istorie a violurilor consemnate in diverse lucrari legislative, de-a lungul secolelor, in Europa.

    Si cartea aceea incepea cu primele documente pastrate in arhive, de prin pivnitele judecatoriilor vremii, undeva pe la 1400-1500. Stii ce e curios? Ca motivatiile inscrise in acele documente, motivatiile acuzatilor, sunau exact ca aceste comentarii, despre care tu spuneai. Victimele erau de acelasi soi: femei care – pentru ca nu mai erau virgine – deveneau implicit proprietate publica, copile orfane care – pentru ca nu aveau familie sa le apere – erau considerate implicit obiecte sexuale pentru oricine „poftea”, femei care aveau ghinionul sa fie prea frumoase si astfel trebuiau violate… ca doar nu?! Etc.

    Ideea e ca, facand aceasta comparatie, mi s-a confirmat inca o data (desi nu mai era nevoie) cat de involuati suntem, de fapt, ca specie… ce imensa discrepanta exista intre progresul nostru „tehnologic” si cel mental, cat de grobieni suntem, in particular, ca natie si cat de infime sunt sansele regnului barbatesc de a judeca si actiona – asa cum spun bancurile – cu capul de sus.

    Comentariul meu este retoric, de altfel, stiu.

    1. Da, la nivel de mentalitate nu s-a schimbat mare lucru. Ceea ce face cu atât mai ridicolă ideea unora că femeile au câștigat deja toate drepturile de care aveau nevoie și că ultimele care ar mai avea dreptul să se plângă trăiesc prin Afghanistan sau altă țară d-asta de tanti acoperite cu baticuri.

Comentariile sunt închise.