Communist Romania, the musical

Episodul de astăzi al serialului  „Dialoguri imaginare cu scriitori morți, sau care, deși sunt vii, n-ar sta niciodată de vorbă cu Nadia în realitate” se găsește AICI, pe blogul colectiv de mare succes Daily Cotcodac. Clic pe link și veți avea prilejul să aflați, în exclusivitate, dezvăluiri cutremurătoare despre comunismul românesc!

I see securists. They're everywhere!

13 gânduri despre “Communist Romania, the musical

  1. Aoleu, i-am făcut antireclamă Hertei. Dacă află, se uită urât la mine până mă omoară.

  2. Daca nu poti citii scriitorii germani in original atunci mai bine citesti Libertatea. Ptiu Teufel iar mi-a scapat porumbelul din gura.

  3. Da, din cate am mai citit, e cam paranoica in legatura cu securitatea… whatever. Si e foarte tare ca daca nu castiga Nobelul, nu se uita nimeni la ea. Si oricum ma indoiesc sincer de calitatea sau pur si simplu sensul literaturii pe care o scrie…

    PS: Tu chiar ai avut rabdare sa ii citesti „operele”?😀

  4. @Sorin: Citi se scrie cu un singur i în acest context. Dacă n-ai citit destui scriitori români în original sau destule manuale de gramatică până acum ca să știi asta, atunci e mai bine să nu dai sfaturi privitoare la lecturi în limbi străine.
    Altminteri, nu cred că traducerea e problema. Mi se pare ușor deplasată tentativa Hertei de a poza în martira nr 1 a regimului comunist din România, în condițiile în care i s-au publicat cărți și aici și apoi a putut emigra, privilegiu pe care alți cetățeni români nu l-au avut. Mă îndoiesc că aceste aspecte ale operei ei au fost inventate de Nora Iuga în procesul de traducere.

  5. @ mary: Da, e cam paranoică și în ziua de azi. Odată când fu pe-aici a cerut să fie mutată la alt hotel pentru că acolo unde fusese cazată inițial o urmărea un securist.
    N-am avut nevoie de o cantitate prea mare de răbdare ca să citesc 2 cărți scrise de ea, pentru că sunt scurte și se citesc ușor, în esență fiind niște povești care ar încăpea într-un articol de 2 pagini, însă ornate cu foarte multe înflorituri poetico-stilistico-lingvistice. Oricum, nu recomand nimănui să-și dea cu părerea înainte să citească, poate că altora o să le placă.

  6. Nu am studiat limba romana la scoala decat putini ani si dupa aia nu m-a mai interesat deloc. O limba moarta a unui popor mort. Cat despre svabi si sasi au fost vanduti pe bani ca si sclavii, au fost deportati in baragan si le-a fost confiscata toata averea. Frumoasa rasplata pentru ca au adus civilizatia unor ciobani dar asa e la budosz olah. Literatura romana nu prea exista, cum poate exista literatura acolo unde nu este civilizatie? Citeste tu Eminescu (care a furat la greu de la filozofii nemti si nu a scris mai nimic original, ca doar asta stiu romanii, nu?) si eu raman la Friedrich von Schiller.

  7. 😆 Mda.
    Dacă ai așa o aversiune față de români, România și Tot din sfera asta, te sfătuiesc să te conversezi numai cu nemțălăi în nemțește și pe blogurile lor. Hai, ciuș.

  8. O fi poporul german harnic, serios si civilizat, dar nu cred ca bubuie de originalitate.
    Ultima data cand au fost germanii pe aici n-au adis civilizatie pentru ciobani, daca la noi te referi. Oricum, mai bine cioban decat arian.

  9. Ein Zwei Polizai. Aici germana mea se încheie. Dar germana e de altfel una din cele mai urâte limbi de pe pământ, cred eu.

  10. Ai dreptate, e o limba ilogica. Eu stau in Friesland, zona din care au emigrat saxonii in Anglia si au pus bazele limbii anglo-saxone iar dialectul de aici se aseamana putin cu engleza veche sau o combinatie ciudata de daneza, olandeza si germana. Apropo, olandeza este cea mai urata limba, este germana vorbita cu un cartof incins in gura iar olandezele vor ramane pentru mine cele mai sexy femei pe bicicleta. Cele mai frumoase momente din viata mea au fost in port la Amsterdam. Cat despre scriitoarea asta am luat foc asa repede pentru ca parerea mea a fost ca romanii au incercat sa profite de faptul ca ea a luat Premiul Nobel si nu invers.

  11. Da, atitudinea românilor de a o pupa în fund pentru că a luat Nobelul, după ce până atunci nimeni n-o băgase în seamă, e cel puțin caraghioasă.Mai ales că mulți dintre ăia care o laudă acum habar n-au ce scrie tanti, o fac numai pe principiul că dacă a luat premiu înseamnă că e grozavă. Au fost însă destui scriitori premiați cu Nobel mulțumită împrejurărilor vremii și pe care i-a îngropat uitarea între timp. La fel de habarniști sunt, desigur, și mulți dintre ăia care o critică.
    Eu am vrut să vorbesc în cunoștință de cauză, așa că am pus mâna și-am citit și n-am fost cine știe ce impresionată. Dialogul meu imaginar e doar cu Herta, nu cu pupincuriștii sau cu detractorii ei din România.

Comentariile sunt închise.