Nadia și frumoasele

În ciuda convingerilor ei feministe, Nadiei nu-i plac femeile, așa, în general, în afară de ea însăși, de prietene și de maică-sa (dar și noi suntem femei). Le găsește suferinde, din păcate, pe prea multe dintre ele de toate clișeele care li se atribuie în comediile romantice holiudiene: n-au alt subiect de conversație decât lăudăroșenie sau văicăreală pe tema iubitului lor existent, sau văicăreală pe tema iubitului lor inexistent, mai precis a inexistenței lui, mă rog, important e să fie o conversație despre puță. Se plâng mereu că vor să slăbească și că nu pot să mănânce aia sau ailaltă. Încep să chițăie dacă văd un copil mic, indiferent cât de urât ar fi (șocant, știu, dar foarte mulți bebeluși sunt urâți, și asta pentru că urmează să se transforme în adulți urâți. De ce să nu recunoaștem și să continuăm să ne ascundem după deget pretinzând că orice creatură umană incapabilă să se șteargă singură la fund e frumoasă?) sau un pisic puchinos. Însuși faptul că încă se mai fac comedii romantice holiudiene și au succes și vând bilete e un motiv suficient să urâm femeile. În fine. Nadia știe că nici ea nu e departe, nu se exclude din cele de mai sus și înțelege dacă nici femeile n-o plac pe ea, ceea ce se întâmplă de cele mai multe ori.

Nadiei îi plac, totuși, o anumită categorie de femei: alea frumoase. Dar nu să stea de vorbă cu ele, să le audă plângându-se despre dieta lor sau despre pantofii lor sau despre iubitul lor existent sau inexistent. Nu, scopul este unul singur, și anume să se uite la ele. Nadia și-ar putea petrece zile întregi uitându-se la fete frumoase, fie la pozele lor sau la fetele propriu-zise în acțiune. Atâta timp cât nu vorbesc. Când eram mică, am umplut un caiet întreg cu pozele variilor actrițe sau cântărețe care mi se păreau mie frumoase, decupate din ghidul TV. Habar n-aveam cum le cheamă pe cele mai multe dintre ele, important era că aveau fețe plăcute la privire. N-am avut prea des asemenea apucături față de indivizi masculini frumoși, poate și pentru că numărul lor tinde spre minus infinit- am cunoscut, cred, maxim doi în toată existența mea. Ce-i drept, și la ei îmi venea să mă holbez continuu, de unde deduc că îmi plac oamenii frumoși în general. Doar că se întâmplă mai des ca ei să fie niște ele. Mă trezesc că mă holbez inclusiv la vreuna pe care de fapt o urăsc și aș vrea să o mănânce lupii, dar în același timp să n-o muște de față ca să am la ce mă uita în continuare. E foarte enervant să ai asemenea sentimente contradictorii față de cineva.

Nadia este o fermă opozantă a teoriei ăleia cum că frumusețea e în interior. Greșit, în interior sunt doar măruntaie, care nu sunt frumoase decât dacă în timpul liber te mai cheamă și Jack Spintecătorul. Și nu vreau să insinuez că oamenii urâți ar fi dracul, dar din câți oameni foarte urâți am cunoscut eu (nu așa-și-așa, urâței sau neatrăgători în limite normale, ci din ăia care te fac să te dai un pas în spate și să zici Aoleu! când îi vezi prima dată, pentru că nu-ți vine să crezi că natura a reușit cumva să aranjeze trăsăturile pe fața lor în mod atât de hidos, deși absolut normal) toți, dar toți erau niște javre. Mai ales femeile. Urâțenia este direct proporțională cu răutatea, zic eu. Asta nu înseamnă că frumusețea e și ea direct proporțională cu bunătatea, totuși, e folositor să te ferești de indivizii a căror înfățișare îți stârnește antipatie instantanee, chiar dacă ei se jură că au în suflet numai fluturași și raze de soare.

Nadia este de asemenea opozantă a teoriei cum că frumusețea e trecătoare. Într-adevăr, e, dar și viața e. Până trece frumusețea altora, aia care te oftică și te face să te consolezi cu vorba asta, ați ajuns cu toții suficient de aproape de deces încât să nu te mai încălzească absolut cu nimic. Altă teorie stupidă e cum că oamenii frumoși n-au nici un merit pentru această calitate a lor. (Tratamentele de înfrumusețare nu se pun la socoteală. Sunt oricum inutile, nimeni nu poate face din rahat bici.) Cum adică n-au? Oricine face planeta mai plăcută prin simpla lui prezență are un merit. Intră în categoria Chestii care fac ca viața să merite trăită, alături de ciocolată, cireșe, desene animate și alte lucruri bune.

Nadia se întreabă ce părere ar avea fetele frumoase dacă ar ști cât de interesante sunt pentru subsemnata. Oare ele își petrec ore întregi holbându-se la propria moacă? Probabil. Nadia are uneori impresia că și ea e frumoasă și atunci se holbează și ea la propria moacă.

P.S. Ca să nu ținem totuși această scriere cu desăvârșire la distanță de convingerile mele feministe: pe când mă documentam pentru un referat despre filme documentare (sic!), am aflat de existența unei gagici foarte interesante, care s-a numărat printre primii reporteri de război, ocupându-se la vârsta de 22 ani, la începutul secolului 20, cu filmarea unor războaie prin Balcani din proprie inițiativă. După această aventură reportericească, următoarele ocupații ale domnișoarei au fost vânător de foci în Arctica (!), șofer de ambulanță decorat în războiul mondial și patroană a unei fabrici de păpuși. Partea cu vânătoarea de foci mă cam supără, dar, altminteri, de ce n-a făcut nimeni încă un film despre tipa asta?

7 gânduri despre “Nadia și frumoasele

  1. Culmea ca nu toate fetele narcisiste sunt si frumoase, ceea ce inseamna ca psihologia salveaza pe om si ii ofera resurse nebanuite.
    Continuand oarecum logica, nu trebuie sa fii indian ca sa iti placa elefantii, nici narcisist sa o placi pe Nadia.

  2. Hm. Vecina mea are o fetita care a fost un bebe uratel si care a crescut intr-o fetita uratica si rautacioasa… Si cea mai urata fiinta pe care am cunoscut-o era personificarea raului… You may be on to something…
    Cica Frumusetea egal Simetrie egal Healthy genes… si de-asta ne atrag chipurile frumoase, garanteaza reproducere de calitate :))
    Fain de tine, tu Nadia, ca le zici lucrurilor pe nume si nu te ascunzi dupa deget. Atitudinea ta e ca un After Eight… ciocolata aia amaruie cu crema de menta… e fresh, dar nu toti o pot consuma cu placere.

  3. I love After Eights!😀
    @mastic: Da, rezon aici. Dar măcar urâtele care se cred frumoase sunt ocupate să se creadă frumoase și au un moral ridicat, cei mai răi oameni sunt ăia complexați și invidioși.

  4. Ar iesi un film fascinant despre viata Jessicai Borthwick. Pe vremea cand a fost sofer de ambulanta in al doilea razboi mondial a fost si usor ranita.

  5. Poate oi face eu un film despre ea la un moment dat.😀 Îmi plac aventurierele curajoase, probabil pentru că eu sunt atât de departe de așa ceva.

Comentariile sunt închise.