Din învățăturile unui administrator

Până la venerabila vârstă de 23 ani, Nadia a locuit doar împreună cu mama ei. Mama se culca și se trezea devreme, Nadia târziu, când erau treze simultan Nadia stătea cu ochii în calculator și mama cu ei în televizor sau într-o carte- putem spune că de multe ori era ca și cum subsemnata ar fi locuit singură. Așa că acum, în Englezia, când se află într-o casă cu alți paisprezece oameni sau cam așa, e o experiență simultan traumatizantă (mai ales când îți vine rândul la curățat bucătăria) și interesantă. Iar cel mai interesant e de departe administratorul casei, de origine polonez, izvor nesecat de vorbe înțelepte.

***

Nadia ezită să ofere celor doi câini ai casei resturile de la masa ei tocmai consumată, și anume câteva oase de pui.

Administratorul: Cum, ai oase și vrei să le arunci? Dă aicea la câini!

Nadia: Dar eu știam că oasele de pui nu sunt bune pentru câini. Se sfărâmă în așchii ascuțite…și le pot perfora stomacul…

Administratorul: Asta nu mai e problema mea, e a lor. (arată spre câini) Ei trebuie să-și asume singuri responsabilitatea pentru ce mănâncă.

***

Administratorul: suspect de vesel pentru ora matinală la care se petrece acțiunea, își zdruncină în brațe copilul în vârstă de câteva luni. O colocatară observă coafura neobișnuită a copilului, care e cheliuță cu petice pătrate de păr din loc în loc.

Administratorul: Da, l-am ras eu azi-dimineață cu lama. Acum arată ca tatăl lui, adică ca mine.

Colocatară: Dar ai fi putut să-l rănești! Capul copilului e foarte sensibil!

Administratorul: Nuuuu! Nuu, stai fără grijă. Uite aici. Vezi? (apasă în creștetul copilului) N-are oase în cap, are numai piele. Nu e nici un pericol pentru copilul meu. Copilul meu s-a născut inteligent ca și mine!

***

Administratorul: Hei, auzi, România…voi sunteți cei cu Ceaucescu?

Nadia: Noi, da.

Administratorul: Ooo…scuză-mă…sper să nu te superi dacă zic…dar…Ceaucescu era un om rău, să ardă în iad!

Nadia: Nu mă supăr. Era, da.

Administratorul: Și nevasta lui era o babă urâtă și rea!

Nadia: Așa era.

Administratorul: Am văzut la televizor cum a fost când au fugit ei și i-a prins. Erau murdari de nu știu când, miroseau urât!

Nadia: Ăă…da…probabil.

Administratorul: Și erau bătrâni, le-au legat mâinile la spate, și i-au împușcat….pac-pac!

Nadia: (întristată) Da.

Administratorul: Mamă, ce tare a fost!

Nadia: ….

Administratorul: Dar știi, de fapt, comunismul…comunismul modern, nu ca al lui Ceaucescu, e o idee bună. Ar fi bine ca toți oamenii să muncească la fel de mult și să primească la fel de mulți bani, nu?

Nadia: Păi…

Administratorul: Oamenii vor să aibă mai mult decât le trebuie pentru că sunt lacomi, se uită la Aston Martin-ul vecinului și zic: uite ce are ăla, trebuie să am și eu un Ferrari. Dar ar fi bine dacă toată lumea ar munci la fel de mult…sigur, ai putea să-ți alegi în ce domeniu să muncești, dacă să fii chirurg sau gunoier- eu aș prefera să fiu gunoier, mai puțină bătaie de cap- și ar primi la fel de mulți bani. De fapt, de ce să primească bani, la ce le trebuie bani? Să nu primească bani deloc, banii să meargă la stat și el să-ți dea mâncare, tot ce ai nevoie. Să ai voie de exemplu să mergi într-un magazin și să-ți iei un televizor dacă îți trebuie, dar nu mai mult de unul. Sau două, dacă ai familie mare. Ar fi foarte bine!

***

Televizorul din bucătărie ne anunță că englezoilor li se mărește cota la contribuțiile pentru pensie, sau ceva de genul ăsta.

Administratorul, dezolat: Bineînțeles. Mai mulți bani. Să dăm și mai mulți bani. Țara asta se duce de râpă, vă zic. Știți de ce are nevoie țara asta? Să fiu eu prim-ministru! Dacă candidez, să mă votați. Știți care e primul lucru pe care îl fac când ajung prim-ministru?

Un colocatar: Care?

Administratorul: Îi dau afară din țară pe toți musulmanii ăștia!

Colocatarul: …

Administratorul: Ba da, ba da, și știi de ce? Pentru că sunt niște teroriști, omule, de-aia. Cât de curând o să auzim iar de acte de terorism la Londra. Pentru că legile nu sunt bune- dacă ești terorist și nu reușești să explodezi bomba, primești, cât, zece ani de închisoare? Prea puțin, omule. Iar familia ta nu pățește nimic, primesc în continuare ajutor de la stat. Dacă ești terorist, ar trebui să te lege de o bombă și să-ți dea foc, și gata. Și ție și familiei tale. Ok, poate nu familiei, asta e prea dur. Dar să-i trimită înapoi în Pakistan sau de unde au venit.

Colocatarul: Nu putem să facem asta…drepturile omului…

Administratorul: Primul lucru pe care îl fac când ajung prim-ministru, gata cu drepturile omului! E o nebunie totală cu drepturile astea, omule, numai ele sunt de vină. Când eram eu la școală, dacă îl supărai pe profesor, te scotea în fața clasei și te bătea cu rigla la palmă! Aici fac copiii în clasă ca maimuțele și n-ai voie să le faci nimic. Dacă ești profesor de sport și vrei să bați pe umăr un elev să-l feliciți, te bagă la închisoare că cică ești pedofil! Uite, eram eu mic, cam în clasa a cincea, și făceam alergări, a venit la mine profesoara mea, o femeie…cum se zice? Foarte bună, omule! O femeie frumoasă! Și mi-a băgat mâna pe sub tricou, uite-așa. Ce crezi, că am chemat pe cineva că nu-mi respectă drepturile? Aiurea! Foarte mult mi-a plăcut!

(cu siguranță va urma)

P.S. Azi am aflat că aici automobilele Opel se numesc Vauxhall, naiba știe de ce. De asemenea, din ciclul „Anglia, cea mai hapsână țară a Europei”: să zicem că eu, Gogu, vreau să merg cu autobuzul, ceea ce mă costă o liră și 20 pence, dar am uitat că pe Oyster Card (un fel de portofel electronic de la noi) mai am doar o liră și 15 pence. Dacă încerc să taxez, nu pot să efectuez călătoria, însă aparatul îmi mănâncă oricum lira și 15 pence, ba îmi și trece contul pe minus, cum că datorez Londrei 5 pence.  Cred că de atâta măgărie nici măcar românii n-ar fi în stare.

5 gânduri despre „Din învățăturile unui administrator”

  1. :))))
    mai scrie, mai scrie!!!am nevoie de cat mai multe chestii in urmatoarele luni care sa ma convinga ca nu vreau sa-miurmez ultimii doi ani de liceu in Anglia. btw, in ce oras esti?:D

  2. Si uite asa Romania devine o tara frumoasa, iar romanii niste oameni simpatici 🙂 Si inseamna ca cel mai mare defect al nostru e ca suntem prea autocritici.

  3. Am impresia ca la britanici oasele puilor sunt din gelatina, deci nu sunt pericole pentru catei. La fel si carnea de vaca si orice carne din fermele nebiologice, nu poti sa faci mici cu ea, nici snitele, nici chiftele, nici nimic. Cat despre polonez, ce se poate spune, de cand Polonia tinde sa devina cea mai capitalista tara europeana probabil s-a refugiat la englezi care abia au inceput sa taie niste deficite. Foloseste o bicicleta, exercitiile fizice au ca efect eliberarea de substante care dau buna dispozitie si alunga gandurile rele.

  4. @kimbiu: Mă aflu chiar în Londra, ăl mai cosmopolit, fițos și gay oraș din Europa. Dar nu cred că-s persoana potrivită care să te convingă să nu pleci din țară. Eu sunt în general de părere că orice experiență de genul ăsta merită măcar încercată…dacă nu-ți place, poți să te întorci acasă oricând.
    @mary: Eu n-am fost niciodată de altă părere. Înainte să plec, un prieten a fost foarte mirat să afle că nu urăsc România și că nu de-aia plec.
    @mastic: Haha, nu știu dacă puii lor sunt atât de speciali. Să știi că am o bicicletă, doar că nu prea știu să merg pe ea. Sper să remediez acest neajuns cât de curând.

Comentariile sunt închise.