Putain de jeux olympiques de merde

Ora de sport a fost coșmarul vieții mele școlare. Nu eram în stare să alerg. Nu eram în stare să sar. Nu știu, nici în ziua de azi, să fac măcar 1 (una) flotare. M-am ambiționat odată să învăț să arunc la coș, am strigat Evrika, și apoi mi s-a spus că ar mai trebui să știu și alte lucruri ca să pot juca baschet. Poftim?? Duceți-vă-n pisici! Mi-am scos scutire de sport și de atunci am trăit nestingherită de activități sportive. Slavă Domnului că sunt slabă și frumoasă de la natură- dacă silueta mea ar depinde de exercițiu fizic, ar trebui să-mi cumpăr 2 locuri în avion.

Asta nu-nseamnă că nu-mi place să mă uit la alții cum se spetesc în mod sportiv. Am fost la meciuri de fotbal, am jucat la Divizia Fantastică. Țin cu Steaua. Că așa vreau eu, nu vreun mascul din preajma mea (propriul meu tată e rapidist. Pfft). Cred sincer că fotbalul e un sport interesant- că din păcate jucătorii și mai ales fanii lui sunt niște mitocani infecți în proporție de 90% e deja altă mâncare de pește. Îmi place și tenisul, care are avantajul unui procent minim de mitocani infecți.

Daisuke Takahashi, Stephane Lambiel (awwwwwww!) și Johnny Weir, cea mai gay creatură de pe planetă, la Skate Canada 2006. O poză cu costumații mai ridicole n-am găsit.

În mod cu totul nepotrivit cu restul personalității mele, însă, sportul meu preferat e patinajul artistic. Mă uit încă de pe vremea când aveam televizor alb-negru și comentator era Cristian Țopescu, care ne povestea cum ar arăta patinatoarea Cutare dacă în loc de gri cu gri închis am putea s-o vedem în rochie bleu-ciel cu albastru electric.

Proba mea preferată în acest minunat amestec de țopăială sportivă cu fandoseală sensibilă e, evident, aia masculină. Băieții de la patinaj sunt frumușei, nu sunt mitocani infecți, dar sunt, s-o spunem p-a dreaptă, ghei. Poate nu toți, dar într-o zdrobitoare majoritate, chiar dacă nu vor să recunoască. Nici n-ar avea cum să fie altfel niște tipi care se îmbracă în spielhosen supraelastic acoperit cu franjuri, sclipici și Javarovschi și baletează pe patine. Recunosc că asta e grozav de caraghios, că acest sport merită toată miștocăreala de care are parte și că n-aș avea ce să fac cu acești ghei simpatici și nici ei cu mine dacă ne-am întâlni. Asta nu mă împiedică să mă uit în continuare la ei și să-i admir, pentru că:1. Sunt frumușei, 2. Eu nu pot nici să stau în picioare pe patine și mă fascinează tumbele de care sunt ei în stare.

Generația contemporană de patinatori e ca o telenovelă, cu toată drama aferentă. De la incidentul Tonya Harding/Nancy Kerrigan, când cea dintâi l-a pus pe bărba-su să o schilodească pe rivala ei la Campionatele Americii, n-am mai auzit de certuri între patinatoare, în schimb băieții se ciondănesc toată ziua ca niște cațe. Avem pe echivalentul lui Roger Federer în patinaj, Evgeni Plușenko, Mr. Perfect care bate tot și e convins că ceilalți nu merită nici să-i miroasă adidașii. Pe post de protagonist romantic al telenovelei îl putem pune pe Stephane Lambiel din Elveția, favoritul meu absolut, un individ atât de drăgălaș încât și Hitler s-ar înduioșa privindu-l. Lambiel are, se pare, creierul unui copil de zece ani: colecționează buburuze și cartea lui preferată e Micul Prinț, deci e posibil să fie sufletul meu pereche. Avem și un mitocan infect care trebuia, probabil, să se facă fotbalist, Brian Joubert din Franța. El își petrece timpul declarând că ceilalți patinatori sunt niște fetițe penibile și schimbându-și antrenorul și prietena în fiecare sezon, pentru că nimeni nu poate sta prea mult pe lângă el fără să fugă îngrozit. Avem pe cel mai gay gay care a fost vreodată gay, Johnny Weir, un băiat pe care PETA vrea să-l omoare pentru că poartă blănuri. Weir se ceartă toată ziua cu celălalt patinator american de top, foarte plictisitorul Evan Lysacek, care are treișpe metri înălțime și e favoritul Americii pentru că-i mai masculin, deși să fii mai masculin decât Weir e ca și cum ai fi mai cald decât un ghețar de la Polul Sud.

"Ces jeux olympiques sont de merde et vos meres sont des curve parce que je suis căzut et je n'ai pas câștigat. Vous etes foutus!"

Joi noapte am stat trează până la șapte dimineața să văd finala probei masculine în transmisiune directă de la Vancuvăr. Medalia de aur a fost câștigată de Plictisitorul de treișpe metri în dauna lui Plușenko, care a început să vocifereze ca o divă și a anunțat că el este adevăratul câștigător, pentru că e singurul care face ca lumea o săritură cvadruplă, ba chiar s-a și suit pe prima treaptă a podiumului. A anunțat, de asemenea, că înfrângerea lui nu e nimic altceva decât un complot împotriva Rusiei. Complotul a fost înfierat imediat de însuși Vladimir Putin (nu glumesc). Francezul mitocan a făcut o mare varză, a căzut grămadă de cel puțin 2 ori, a exclamat cu năduf: „Putain de jeux olympiques de merde!” și apoi s-a dus să-l consoleze mă-sa, singura care nu-l părăsește niciodată, iar înjurăturile lui fac acum înconjurul Internetului și oroarea Franței. Fanii americanului foarte gay au huiduit în draci (și apoi au strigat în presă „Discriminare! Homofobie!”) când au văzut ce note mici a luat favoritul, dar el a dat grațios din mână și a clipit împăciuitor din genele-i rimelate în timp ce-și punea pe cap o coroniță de trandafiri. Vă rog să-mi spuneți în ce alt sport de pe planetă puteți avea parte de toate astea la un loc. Zău că merită efortul de a face o noapte albă.

Mi-am luat bilet la Kings on Ice din aprilie, unde o să-i văd pe Lambiel și pe Plușenko în toată gloria lor ne-încorsetată de cvadruplu toeloop, triplu axel și arbitri pricinoși. Să mai zică cineva că sunt zgârcită sau nu-mi cheltuiesc banii cu folos…

21 de gânduri despre „Putain de jeux olympiques de merde”

  1. Lambiel rulz. Uite ce emotionat pare si Weir cand sta langa el 🙂

    In alta ordine de idei, discursurile lui Topescu despre fundite si rochite au devenit in familia mea etalon pentru comentariile sportive aberante. Desi nici Yvonne Ghita, nici Alina Alexoi nu-s mai hatre.

  2. @dana: De ce, chiar așa de penibilă e pasiunea pentru patinaj artistic? 😀
    @Ana: Țopescu avea obiceiul bălos să comenteze încontinuu ce drăguțe sunt patinatoarele mai frumușele, gen Tanith Belbin sau Kiira Korpi. Dar îl iert pentru că probabil aș face la fel dacă aș comenta proba masculină. Apropo, o prietenă m-a întrebat azi ce-a făcut Joubert la Olimpiadă referindu-se la el cu sintagma „ăla frumos rău de tot”. Ce părere ai?
    Bineînțeles că Weir e emoționat lângă Lambiel. Cred că visează să concureze într-o zi amândoi la perechi. Ia uite aici: http://www.youtube.com/watch?v=djTOHP1OLUQ

  3. nu-i penibila pasiunea pt patinaj artistic.
    o impartasesc si eu, desi amintirile mele despre ora de sport inca mai pot provoca vise urate, n-am pus in viata mea o patina in picior (cu atat mai putin cate o patina in fiecare picior) si ghita mi-a lasat amintirea de nespers a unei cicatrici in barba.
    chiar, ce-o fi atat de atragator la acest sport. desi nu renunt la somn pentru transmisiuni, ma uit fascinata la toate probele, masculi, femele, perechi, nu conteste.

    ps. eu am fost mai norocoasa. desi teoretic eram la clasa cu profil sportiv (10 ore pe saptamana, brrrrrrrr) profu a inteles in cele din urma ca mai mult decat dau eu acolo pe teren, nu poa’ sa scoata nici Satana in persoana de la mine in materie de „performanta sportiva” si m-a lasat in pace. cred ca la aceasta deizie a contribuit si faptul ca era sa-mi frang gatul incercand sa sar capra. cred ca s-a vazut tarat prin tribunale de ai mei si platindu-ma de buna.

    acu’ vorbind serios, in afara de patinaj unde mai poti sa vezi niste tipi prezentati atat de bine? la sanie unde stau tzepeni ca niste scanduri, la hochei unde sunt blindati cu toate alea pe ei, la restul sporturilor de echipa unde se comporta ca niste huligani de cartier. nu, frate, patinaju’ rules: tipi misto, costume mulate, gesturi fine si blande, bune de mangaiat dudui.

  4. Ce sa zic, Joubert e kinda hot. Dar pentru mine (si Weir, pare-se) singurul patinator frumos rau de tot e Steph. Punct.

    Foarte tare filmuletul. Sper totusi sa nu-l influenteze prea tare Weirdul pe Steph, nu vreau sa mi-l imaginez inchinandu-se la Lady Gaga.

    Apropo, ai auzit ca Lambiel nu participa la Mondiale? Sper sa nu se retraga de tot 😦

  5. Am citit postul tau dintr-o rasuflare. Ai putea lejer sa fii comentator sportiv pe patinaj artistic. Citind mi-a parut rau ca nu am stat si eu pana dimineata sa vad tot. Un singur lucru as putea sa iti reprosez: nu ne-ai spus ce a facut in final preferatul tau, sufletul tau pereche, Stephane Lambiel , care intr-adevar este ffff cute. Sa mai scrii astfel de posturi!

  6. Sportul meu preferat va fii intotdeauna aruncatul cu privirea. Si visul meu va fii mereu sa devin hooligan la meciurile de sah. Patinajul artistic seamana cu baletul si cu totii seamana cu balerinele.
    PS: mare respect pentru tatal tau, orice roman cu bun simt trebuie sa tina cu Rapidul.

  7. @ady: Clasă cu profil sportiv. Brrrr. Oribil. Eu am fost la clasă cu profil de matematică, dar sportul mi se pare mai înspăimântător.
    @Ana: Am auzit. Foarte trist. Eu cu cine mai țin la Mondiale? 😦 D-alde Lysacek și Patrick Chan or să mă adoarmă. Va trebui să țin cu Joubert!
    @Marina: Da, așa e. Stephane a ieșit pe un onorabil dar lipsit de stralucire loc 4, ceea ce m-a intristat suficient cât să nu mai pomenesc.
    @Sorin: Tatăl meu e, întâmplător, un român cu bun simț, dar în rest am cunoscut numai rapidiști nesimțiți.

  8. Credeam ca am fost singura cu scutire la sport…Ideea este ca pe mine aceasta activitate chiar ma binedispune dar umilintele la care mi se parea ca sunt supusa la ora de sport (gen saritul peste capra…oribilul moment in care ramaneam infipta in capra, in vazul si rasul intregii sali) m-au facut sa-mi iau scutire. Evident am fost singura din clasa care nu a dat Bac-ul la aceasta minunata materie.
    Sa mai spun ca la facultate am ramas cu restante la sport? La Ase, pe vremea mea, in primii 2 ani sportul era obligatoriu si daca nu mergeai la majoritatea orelor ramaneai cu restanta. Restanta a fost „rezolvata” evident in luna august, mergand zilnic la ora de sport timp de vreo 2 saptamani. Nu credeam ca pot exista dureri musculare atat de puternice, pur si simplu simteam ca mi se blocheaza muschii de la picioare.

  9. @Ana: Dar Weir nu prea are șanse să ia ceva…A luat odată un bronz la Mondiale, dar în rest numai gura a fost de el.
    @Oana: Eu am reușit odată să sar peste capră fără să pun mâinile pe ea, și profa era să facă infarct. Mi-a zis să mă angajez la circ.

  10. Voi chiar va uitati la maimutoii aia sau doar faceti misto? Adica ce om intreg la cap se uita la asa ceva cand timpul este asa de scurt si sunt atat de multe lucruri interesante de facut?

  11. Bineînțeles că ne uităm. Pe cine faci tu maimuțoi? Oamenii ăia muncesc în draci de când aveau 6 ani, ceea ce nu cred că e și cazul tău.

  12. Cu riscul de a fi party pooper, ce-i cu sport-fobia asta? Ady, ce mama naibii ai cautat intr-o clasa cu profil sportiv? Oana, stiai ca la ASE treceai la sport din prima daca mergeai – si stateai! – in sala aia la vreo jumatate din ore?

    Ghei, ori ba, they can do shit! Spre deosebire de aia de la culturism, sa zicem. Altfel, cu ce i-ar putea incalzi pe niste baieti ca sunt „frumusei” ca Stephane Lambiel, cu „gesturi fine si blande, bune de mangaiat dudui”, daca tot ce pot auzi de la o fata e: „n-aș avea ce să fac cu acești ghei simpatici și nici ei cu mine dacă ne-am întâlni”?

  13. Pai n-auzi, ei nici nu vor sa fie incalziti de mine. Ca eu m-as oferi cu draga inima. Vor sa se incalzeasca intre ei. 😀

  14. „Eu am reușit odată să sar peste capră fără să pun mâinile pe ea, și profa era să facă infarct. Mi-a zis să mă angajez la circ.”

    Am ras cu lacrimi. Incerc sincer sa imi dau seama cum ai facut-o si nu imi iese. Mi se blocheaza imaginatia… :))

  15. Nici eu nu-mi dau seama, pur si simplu ma gandeam la altceva, mi-a venit randul sa sar, am sarit si dupa aia am auzit strigatele de mirare ale oamenilor. Dar nu cred ca mi-ar mai iesi intentionat un asemenea spagat aerian acrobatic.

  16. Pentru Bogdan,

    Profesoara mea de sport de la Ase nu era genul la care sa mergi si sa stai in sala la ore, crede-ma, era un personaj de groaza . Era genul care te muncea de trebuia sa umbli transpirat si terminat toata ziua dupa aceea. Mie imi place sportul dar acasa sau la o sala prevazuta cu un dus curat. Dupa ce ca ma simteam sufocata de aglomeratia din Bucuresti (eu fiind originara din Costanta, cu soarele si briza aferente) disconfortul de dupa ora de sport imi punea capac. Oricum la restante in vara profesoara a avut grija sa ma faca sa-mi para rau ca am chiulit de la ore.
    Chestia este ca eu nu am inteles de ce e sportul obligatoriu la facultate. Ca sa aiba profesorii de unde sa castige un ban cinstit? Eu nu m-am inscris la facultate ca sa ma oblige cineva sa car adidasii transpirati in bagaj prin tot Bucurestiul (probabil suna scarbos dar e o realitate). La Ase nu am invatat mai nimic util dar bine ca am avut de dat restante la sport.

  17. lasa ca am facut eu sport si pentru tine Nadia , de fapt nu stiu daca se numeste sport sau tortura sa alergi 40 kilometri pe la Sidi bel Abbes la +50 grade sau sa inveti sa faci bombe din detergent si acid de baterie. patinajul artistic e un sport in care se vede ca se munceste mult sa fim seriosi nu oricine sta in halul ala pe gheata in schimb fotbalul e o mizerie. fotbalisti sunt destul de firavi fata de alti sportivi, si nu prea am vazut mari caractere printre ei. Fotbalul este un sport incomplet, probabil ca asta e si motivul pentru care fotbalistii nu arata prea grozav fizic, in comparatie cu alti sportivi ( vezi inotul).

Comentariile sunt închise.