Scrisoare către angajatorul imaginar

Mă rog, e criză, nu ştiu dacă nu cumva vorbesc singură, dar în fine. Deci! Îmi caut un loc de muncă. Full-time. Bine plătit. Sau măcar mediocru plătit. Ok, merge şi prost plătit, dar chiar gratis nu muncesc. Am zis.
Iată cine sunt eu.
Numele: Nadia

cv picture
cv picture

Vârsta: 21
Educaţie: Mi-am luat bacul cu o medie peste nouă, deşi nu am fost o tocilară, în anul 2006. Apoi, nefiind o tocilară, am intrat la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, pe scurt Fejesece, pe un loc la buget. Tot fără să fiu o tocilară m-am trezit şi bursieră din anul doi încolo. Nu sunt o tocilară!
Limbi străine pe care le cunosc: engleză. Pot dovedi cu o patalama. Franceză. Şi ceva spaniolă. Pentru astea trebuie să mă credeţi pe cuvânt. Sau să mă puneţi să cânt ceva, de exemplu:
Dans sa maison un grand cerf regardait par la fenêtre
un lapin venir à lui et frapper chez lui :
„cerf ! cerf !ouvre-moi !ou le chasseur me tuera !”
„lapin, lapin, entre et viens me serrer la main !”
Limbi străine pe care nu le cunosc: în principiu, toate cele care nu sunt menţionate mai sus. Ştiu să număr până la zece în germană şi să spun „O Doamne! o scrisoare secretă?” în rusă.
Competenţe cu calculatorul: în afară de toate alea pe care le ştie toată lumea, În plus! ca blogăr, ştiu să umblu cu cele blogăreşti. În plus! ca artistă ce mă găsesc, ştiu să folosesc GIMP 2 şi XaraX, şi mă străduiesc să ştiu şi programe de care au mai auzit şi alţii în afară de mine, adică alea de la Adobe. În plus! dacă părea că şi-aşa sunt prea bună deja, am învăţat în liceu să scriu prostioare d-astea:
#include<iostream.h>
main( )
{ int a, b;
cout<<„a=”; cin>>a;
cout<<„b=”; cin>>b;
while (a!=b)
if (a>b) a=a-b;
else b=b-a;
cout<<„cmmdc=”<<a;
}
Tocmai am calculat cel mai mare divizor comun a două numere a şi b. …Sau cel puţin asta cred că am făcut. A trecut ceva vreme.
Unde am lucrat: O lună jumate la revista cu tendinţe ecologiste Green Report, pe vremea când revistele cu tendinţe ecologiste erau două. Acum sunt din nou numai una, şi anume Green Report.
Ce ştiu să fac:
1. Să scriu. Nu în sensul că sunt alfabetizată, asta e evident. Cred. Ştiu să scriu texte de presă de toate felurile, conform celor învăţate la Fejesece (la cursuri şi seminarii de Jurnalism), dar şi în practică la Jurnalul Naţional, şi ca reporter la Green Report -vezi mai sus- şi, mai ales, datorită talentului meu jurnalistic incontestabil. Nu v-am întrebat dacă simţiţi nevoia să contestaţi.
De asemenea, ştiu să scriu şi comunicate de presă, tot conform celor învăţate la Fejesece, la cursuri şi seminarii de PR. Şi ştiu şi o grămadă de chestii despre reclame la ceasuri şi la vodkă, conform celor învăţate la Fejesece la cursuri şi seminarii de Publicitate.
Mi s-a spus că s-ar putea să ştiu să scriu şi literatură, dacă aş încerca. Prefer să nu încerc.
2. Să desenez desene mai mult sau mai puţin naive.
Ce nu ştiu să fac: De exemplu, nu ştiu sub nici o formă să gătesc, deci nu pot fi bucătăreasă. Nu ştiu nici măcar să fac cafea, deci nu pot fi secretară.
Ce nu vreau să fac, sub nici o formă: să răspund la întrebarea „unde te vezi peste zece ani”.
Aşadar, mă angajaţi? Ofer seriozitate, entuziasm…şi…ăăă…ce se mai spune în cazuri d-astea.

8 gânduri despre „Scrisoare către angajatorul imaginar”

  1. Brrr, pe mine m-au întrebat și la masa de Paști unde mă văd peste cinci ani. Asta și e lent cu scăderi, încearcă algoritmul lui Euclid, pe care subsemnatul îl tot uită și ajunge să facă cu scăderi.

    Amu serios, sună bine, dacă angajatorul real sau imaginar s-ar și uita…

  2. Pe mine nu mă întreabă nimeni nimic la masa de paşti, sunt prea ocupaţi să discute despre Iisus şi extratereştri.
    Cât despre algoritmul lui Euclid..mai bine nu. Eu abia mi-am amintit metoda cu scăderi.

  3. Interesant post aka in dulcele stil „something” (al Nadiei) 😛

    Propun sa folosesti acest text ca scrisoare de intentie pe viitor. Am spus!

  4. Pai m-am apucat…sort of. Adica mi le-am instalat pe jucaria mea straveche care mugeste si se impotriveste categoric la asemenea tortura, si acum inot prin diverse tutoriale. Aseara desenam o caracatita si am injurat Illustratoru’ de toate neamurile pana mi-am dat seama ca Rectangle Tool se transforma in Ellipse Tool, in loc sa fie 2 butoane diferite 😆

Comentariile sunt închise.