Me against the bicycle

Pentru că a eşuat lamentabil în a învăţa să conducă o maşină, Nadia s-a gândit să înveţe măcar ceva ce majoritatea oamenilor ştiu din fragedă pruncie: mersul pe bicicletă.  Nadia nu s-a mai suit pe bicicletă de când era mică, iar bicicleta ei de atunci era oricum de fapt o tricicletă, sau chiar o cvadricicletă, nu mai ştie exact. Aşadar, înarmată cu instructor şi vehicul, porneşte în această grea încercare, foarte similară cu şcoala de şoferi. Diferenţe: traseul îl reprezintă aleile din Cişmigiu, vehiculul are 2 roţi şi nu patru, Instructorul nu e plătit, ci face asta de bunăvoie şi pentru că-i băiat bun. Asemănările cu şcoala de şoferi se pot constata din cele ce urmează.

Nadia: Aşaaa…! (un picior pe pedală…căzut într-o parte) Deci da. (îndreptat bicicleta, un picior pe pedală, căzut într-o parte) Deci chiar da. (iar îndreptat bicicleta, iar picior pe pedală, iar căzut într-o parte)

Instructorul: Ştii, va trebui să şi porneşti de pe loc la un moment dat.

* * *

Instructorul: Nu face asta!

Nadia, oprind într-o rână: Ce?

Instructorul: Asta…Nu întoarce ghidonul brusc într-o parte…Hai să lămurim o chestie. Când zic „Nu face asta”, înseamnă să nu întorci ghidonul brusc! cel puţin aici! Când vorbim în altă parte, poate să mai însemne şi altceva. Deci: nu face asta!

Nadia: Bine. (întoarce ghidonul, pică şi se lasă cu bicicleta peste Instructor)

Instructorul: Nici asta.

* * *

Instructorul (aleargă pe lângă bicicletă): Pedaleazăpedaleazăpedaleazăpedalează….o Doamne. Eşti formidabilă. 2 ore cu tine fac cât cinci zile de biciclit singur. (Nadia chicoteşte de parcă ar fi auzit un compliment senzaţional) pedaleazăpedaleazăpedaleazăpedalează…Au!

Nadia, amuzată la culme: Ce, îţi mai trebuie piciorul ăla?

* * *

Trece un copil mic-mic pe o bicicletă mică-mică.

Instructorul: Ia uite la ăsta mic!! Îl vezi??

Nadia (cu ochii după copil) El are rotiţe ajutătoare ! TRIŞEAZĂ ! (frână într-o bancă)

* * *

Instructorul, înduioşat : Uită-te, măi, la ea!

Nadia, încercând să nu înfigă bicicleta într-o tufă : Ce ? Cine ? Unde ?

Instructorul: Acolo…acolo…ce vezi ?

Nadia, mişcând ghidonul necontrolat : Alt copil pe bicicletă…

Instructorul: DA! Dar ce copil? O fetiţă! Ea cum poate, măi?

Nadia: Chiar, glume misogine despre mersul pe bicicletă (ghidonul se mişcă isteric încolo şi încoace) ca alea despre condus, nu există, nu? Adică…(şi mai multe mişcări isterice) cei care au făcut glumele misogine despre condus…s-au gândit…băi…despre biciclete nu facem..(pierdere de direcţie) femeile astea incapabile…măcar de atât sunt şi ele în stare, nu punem la îndoială! (frână într-o bancă)

Instructorul: Tocmai ai inventat o glumă misogină.

* * *

Instructorul: Ţine-ţi centrul de greutate într-un singur loc! E mai greu să-ţi ţii echilibrul dacă-ţi tot împrăştii şi muţi centrul de greutate !

Nadia: N-am fost niciodată tare la fizică.

Instructorul: Când vezi că o să cazi într-o parte, pune piciorul jos şi opreşte…n-ai unde să cazi! E logic!

Nadia: Nici la logică nu eram tare.

Instructorul: Vezi cu piciorul ăla. O să te loveşti la tibie şi o să te doară RĂU.

Nadia: La anatomie nici atât nu eram tare.

* * *

Nadia trece vijelios pe lângă un grup de oameni, apoi se înfige într-un boschet.

Instructorul: Doamne!! Ai văzut ce s-a speriat tipa aia?

Nadia: Nu…

Instructorul: Cum să nu vezi? I-a sărit inima !

Nadia : Păi…eu mă uitam în partea ailaltă, spre boschet…

Instructorul : Eşti un pericol public !!!

* * *

Instructorul: Nadia! Ce faci greşit?

Nadia: Întorc de ghidon brusc. (întoarce de ghidon brusc)

Instructorul: Păi nu mai face asta !

Nadia : OK. (întoarce de ghidon brusc şi cade într-o parte)

Instructorul : Nu vezi că întorci de ghidon??

Nadia (întorcând de ghidon) Ba da.

Instructorul : Atunci de ce o tot faci ?

Nadia : Nu ştiu.

* * *

Instructorul, descurajat : O să dureze cel puţin 15 luni să înveţi.

Nadia, rânjind: Suntem tineri…

To be continued??

6 gânduri despre „Me against the bicycle”

  1. bine ca nu esti la scoala de rolleri/[ice]skateri.Atunci vanatai dragute si copii de 5 ani care rad de tine.

    1. Am fost cu desăvârşire incapabilă să mă îndepărtez de mantinelă în scurta şi izolata mea încercare de a patina pe gheaţă. Măcar cu bicicleta am reuşit să merg câţiva metri…

  2. :))))))))))))))))) Foarte haios. Si eu am incercat de cateva ori si am cazut de alte cateva. Faceam incercar precum ale tale si franam in zid-uri masini (parcate) si boscheti. Odata am ajuns in Olanda si mi s-a dat o bicicleta – cea mai mica bicicleta pe care o vazusem vreodata. Am plecat cu ea in mijlocul campusului si am incercat 1 jumatate de ora sa plec d epe loc si sa merg drept. Cand in final am reusit, am dat 2 ture de campus urland „Dati-va la o parte, nu stiu sa merg pe bicicleta!!!!” :)) Nu mai stiu cum am oprit. Stiu ca dupa aia am cazut in fata unei femei speriate si ma strambat ghidonul. Noroc ca un trecator (f cute) m-a vazut si mi l-a reparat:) Acum sunt tot in LN, am invatat singura (noaptea in spatele blocului) sa merg si o fac zi de zi fara evenimente majore. Ba chiar si cu fusta scurta si cizme cu toc!:)Asa sper sa ramana si pe viitor:)
    Sfat: invata cum sa franezi, daca stii cum se face nu mai exista pericolul sa cazi si capeti incredere. You’re in control! Incearca si povesteste cum a mers.
    P.S. F dragute desenele!!!

Comentariile sunt închise.