Firul în şaişpe

-sau: când un nazist gramatical nu bea berea vieţii lui-

Nadia bea o bere cu un nazist gramatical. De fapt, doar nazistul bea bere, Nadia bea ceai cu lămâie, pentru că e extrem de foarte cuminte. Şi pentru că se află într-un loc unde nazistul a mai fost întrebat dacă Nadia e majoră. La un moment dat, vine…nu, nu chelneriţa ca să verifice dacă Nadia nu şi-a turnat pe ascuns nişte vodkă în ceai, ci un băiat d-ăia de se prefac surdomuţi şi-ţi aruncă pe masă obiecte de care n-ai nevoie. Ăsta are iconiţe, însoţite de următorul bileţel:
„Te rog să mă scuzi, sunt surdomut şi îţi ofer aceste iconiţe sfinţite la unul din următoarele preţuri:
1-2 lei.”

Grammar Nazi: Stai, stai. Cum iconiţe sfinţite la unul din preţurile…?
Nadia: Adică…dai cât vrei, un leu sau doi?
Grammar Nazi: Nu, nu de asta e vorba. Mă aşteptam să zică…sfinţite la mănăstirea cutare…nu sfinţite la unul din următoarele preţuri!
Nadia: ?
Grammar Nazi: Unde sunt sfinţite? La unul din următoarele preţuri!
Nadia: ??
Grammar Nazi: Nu vezi? Sfinţite unde?…unde sunt sfinţite?…n-are sens!
Nadia: ???
Grammar Nazi: Ce complement e…la unul din următoarele preţuri? Direct, indirect, de loc, de timp, de mod? Pare a fi de loc, după cum a scris el.
Nadia începe să-şi dorească să fi băut şi ea bere. Sau vodkă.
Grammar Nazi: Sau…ce fel de propoziţie completivă. Completivă, nu complementativă, nu?
Nadia: Completivă, da.
Grammar Nazi: Păi totuşi, de ce fel e asta? Ce întrebare pui? Au fost sfinţite unde? La unul din următoarele preţuri…De loc nu e! Atunci nu răspunde la întrebarea unde!
Nadia: Nu.
Grammar Nazi: Atunci la ce întrebare răspunde??
Nadia: Nu e complement de loc.
Grammar Nazi: Dar de care e? Au fost sfinţite…cum? la unul din următoarele preţuri…Nu, nu. Nici aşa.
Nadia: …„au fost sfinţite” nu e propoziţia principală…
Grammar Nazi: Deci. „Sunt surdomut şi îţi ofer aceste iconiţe”…
Nadia: Astea sunt amândouă principale…sunt coordonate.
Grammar Nazi: …Prin conjuncţia coordonatoare „şi”.
Nadia: „îţi ofer aceste iconiţe la unul din următoarele preţuri”. Cum sunt iconiţele? sfinţite …deci preţurile determină pe „îţi ofer”, n-au treabă cu complementul de loc. Doar par că determină pe „sfinţite” din cauză de topică.
Grammar Nazi, nu foarte convins: Aha.
Nadia: Aşa e.
Grammar Nazi (oftează şi ia o gură de bere, epuizat de atâta analiză sintactică): Asta nu e berea vieţii mele…

P.S. 1 Mi-am dat seama că e un impuls cam naiv să-mi mut blogăreala ca să n-o mai citească tata sau cunoscuţii, oricât aş agrea ideea s-o iau de la zero. Cred că un impuls şi mai naiv a fost să-mi perii singură orgoliul verificând dacă există lume care mi-ar simţi lipsa.
O să rămân totuşi acilea şi o să las la vedere elefanţii şi poveştile. Frustrările şi în general conţinutul personal vor fi cu parolă, la adăpostul rudelor, şefilor de fanfară şi strâmbăturilor din nas pe motiv că „ce-i asta, nu mi-am dat seama şi nu voiam să ştiu că chiar eşti o muiere proastă, tu trebuia să mă faci să mă râd”.

Mă uitam zilele trecute pe blogul unei fete pe care-am cunoscut-o cu ocazia scurtului şi singurului meu job şi mă miram de nişte articole în suedeză, în care ea vorbea, printre altele, despre o suferinţă din dragoste (aici o să fac pe interesanta şi n-o să spun cum am înţeles ce zicea- poate păcălesc pe cineva că-s un geniu poliglot). Mă miram fiindcă nu vedeam rostul unei asemenea strategii. Care erau şansele ca ăia care citeau să înţeleagă suedeză sau măcar să recunoască limba în care scria? Şi dacă tot voia să nu înţeleagă nimeni, de ce a mai scris? După aia mi-am amintit de propriile impulsuri contradictorii. Blogul ăsta seamănă destul de puţin cu mine când reuşeşte să fie amuzant. M-am oprit de cele mai multe ori de la a-l confunda prea mult cu un jurnal fiindcă mi-am amintit că şi când m-am apucat în viaţa offline să povestesc anumite chestii anumitor oameni sperând că n-or să mă judece şi că o să mă simt mai bine-înţeleg-iert, n-am obţinut nimic. Totuşi, autoexorcizarea prin scris funcţionează mai bine. Şi, probabil, chiar şi în suedeză.

P.S. 2 Blogul soră-mii moare, dar nu se predă.

9 gânduri despre „Firul în şaişpe”

  1. Grammar Nazi e un tip care a pus intrebari interesante. Si nu ma refer la gramatica; nuuuu… intrebarile sunt despre icoanele cu pricina.

    Blogul de care pomenesti la PS2 are mari probleme la accesarea directa:

    „The page you are trying to access has been identified as a known exploit, phishing, or social engineering web site and therefore has been blocked for your safety. Without protection, such as that in the AVG Security Toolbar and AVG, your computer is at risk of being compromised, corrupted or having your identity stolen. Please follow one of the suggestions below to continue.”

    Noroc ca se poate vedea cu Google Readerul.

    Off topic. Ma bucur ca nu te muti.

  2. Da, unde sunt sfinţite icoanele de plastic de la cerşetori chiar că e o întrebare de 1000 puncte.
    Soră-mea are viruşi? Ruşine să-i fie. Noi în familie n-am învăţat-o aşa.

  3. Ai anuntat ca nu te muti pan’ s-apuc si eu sa iti zic ceva de bine…ntz ntz ntz… pic de respect pentru cititorii mai vechi…

    Poate atat l-a costat pe sarmanu pseudo-surdomut sa le sfinteasca (1 leu intre 15 ianuarie si 15 aprilie) si n-a putut sa zica sa-i dati mai mult.

    Oricum, bulangiu’ era evreu… auzi, sfintite la preturile…

  4. Absolut nimic. Era o aluzie la Grammar Nazi. For the record, n-am nimic nici cu negrii, nici cu ungurii si nici cu tiganii, daca iti poti imagina.

  5. am apucat sa comentez dincolo pana sa citesc aci’. deci nu ne mai mutam… am inteles . eu deja eram extaziat de schimbare 🙂

Comentariile sunt închise.