Mă laud.

Introducere:

Muzica de la imnul de stat al Albaniei e compusă de Ciprian Porumbescu. Ce lucru profund am vrut să subliniez prin această afirmaţie? Nici unul, dar tocmai am aflat că muzica de la imnul de stat al Albaniei e compusă de Ciprian Porumbescu şi simţeam nevoia să mai spun şi altora.

Cuprins:

Soră-mea geamănă cu un an mai mare a fost prima persoană care mi-a luat un interviu. De fapt, chiar mai multe. Şi ea va rămâne mereu intervievatorul meu preferat.


Doar că nu mai e singură în categoria respectivă, căci, iată, mi s-a luat un interviu pentru site-ul hotcity de către Marie Jeanne aka Lămâie, în vederea proiectului intitulat:

Deşi nu pare extrem de foarte evident, cică fac şi eu parte din ea.

Aşadar: Interviu cu mine
Mă laud şi îmi fac reclamă singură pomenind treaba asta? Evident. Dar dacă nu eu, atunci cine?

Încheiere:

În final, o lamentare despre viaţa mea personală, folosind o metaforă din cartea extrem de subtilă şi matură „Alice prin oglindă” de Lewis Carroll.

Alice şi budinca
Alice şi budinca

După ce a străbătut lumea din oglindă -care e de fapt o tablă de şah uriaşă- Alice a nimerit la ospăţul dat în cinstea ei de cele 2 regine din joc pentru că a devenit, la rândul ei, din Pion Regină.
Regina Roşie: A, dragă, ai întârziat, ai ratat supa şi peştele. Aduceţi friptura!
Servitorii aduc o ciozvârtă de miel uriaşă. Alice se uită la ea cu cuţitul în mână, cam intimidată.
Regina Roşie: Văd că eşti puţin timidă cu Ciozvârta. Să te ajut, vă fac cunoştinţă. Alice, Ciozvârtă de Miel. Ciozvârtă de Miel, Alice.
Ciozvârta se ridică şi făcu o plecăciune graţioasă.
Alice (zâmbind Ciozvârtei, cam încurcată): Oookay…Acum să mâncăm. Pot să tai friptura?
Regina Roşie: Sigur că nu. E semn de proastă creştere să mănânci pe cineva cu care tocmai ai făcut cunoştinţă. Luaţi Ciozvârta de pe masă! Să vină desertul!
Servitorii iau ciozvârta şi aduc în loc o budincă mare.
Alice: Să tai budinca?
Regina Roşie: Alice, Budinca. Budinca, Alice. Luaţi Budinca de pe masă!
Alice: Vă rog frumos, nu mai vreau să fac cunoştinţă cu mâncarea! Mi-e foame.

Mă întreb dacă o fi priceput careva ce vreau să zic cu asta.

18 gânduri despre “Mă laud.

  1. Amu, scuzaţi duşmănia, dar parcă mi s-a făcut aşa o poftă să lansez proiectele „Susţin blogosfera pletoasă” şi „Susţin blogosfera caere poartă o şapcă de câte ori iese din casă”…

    Aşa, un interviu tare, parcă Nadia de acolo are o doză de draci mai redusă decât însemnările de pe-aici din ultima vreme…mă rog, mă plâng şi eu, că asta-i treaba spectatorilor

    Şi încă o chestie. OK, în curând vor fi mai mulţi artişti-wannabe decât non-artişti-wannabe, dar tot o să se citească între ei, deci publicul artiştilor va rămâne tot pe-acolo…doar că va fi format numai din alţi oameni cu aceleaşi damblale. Şi cu toţii vom trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi…sau nu, nu-s sigur ce vroiam să zic, doar am vrut să punctez asta.

    Scuze că m-am lungit aşa, e de la faptul că n-am priceput partea cu budinca, chestie la care încă mă chinui, dar nu vreau să recunosc.

  2. Dacă lansezi proiectul „Susţin blogosfera care poartă o şapcă ori de câte ori iese din casă”, te susţin energic.
    Normal că-s mai puţin plină de draci acolo, mă simt şi io băgată în seamă. No, să fim serioşi,putea să fie şi pe tema „Blogosfera care scrie cu â din a” sau „Blogosfera care mânâncă 3 mese pe zi”. E o reacţie naturală: bă, ăştia vor să scrie despre mine…Măcar recunosc, nu?
    O să fac un desen pentru partea cu budinca, să fie mai grăitoare.

  3. Domeniul sustinblogosferacarepoartasapcadecateoriiesedincasa.ro nu este inregistrat.
    Dar cred ca ar trebui ceva mai scurt, sa intre pe bannere…sau pe sepci.

  4. Mă tot gândesc la variante mai scurte, dar e greu, din cauză că trebuie să delimităm clar pe cei care poartă şapcă de fiecare dată când ies de purtătorii ocazionali de şepci.

  5. Eu imi port propriul par. Chiar si in casa, dar asta cred ca nu se pune 😉

    Revin pa partea cu budinca:
    Nadia, eu sunt Darael.
    Amu’, ca ne cunoastem, sper sa nu tai o bucata (prea mare) din mine 🙂

    Vreau budincaaaaaaaaaaaa…… ! (icon pofticios)

  6. Mi-a placut interviul si am stat sa il citesc pana la sfarsit desi cica ar trebui sa invat pentru examenul pe care il am azi. Oricum, concluzia pentru mine e ca ar trebui sa ma bucur ca nu mergem si nu plecam cu acelasi avion, nu?

  7. Mersi, mersi.
    Da’pune mana si invata, Cristina! Fa-ne mandri de tara noastra. N-avem prim-ministru, dar avem pe Cristina care invata bine in Franta!
    Daraele, ma bucur de cunostinta. Nu tai bucati din nimeni, serios. Decat daca ma supar.

  8. Eu am zis ca in interviul acordat este o mica doza din Nadia si s-a adeverit..
    Ma aude cineva?
    Daca nu macar sa citeasca ce scriu.

  9. Mai, interesant si Turnul Eiffel este facut din otel romanesc (poate pentru ca era mai ieftin)…si eu simteam nevoia sa mai spun si altora…daca a mai ramas cineva care nu stia…

  10. Imi place stilul tau. Tocmai ce te-am descoperit si revin cu placere pe blogul tau sa-mi iau doza de relaxare din copilarie. Keep up the good work cu desenele:)

  11. Nadia, am citit numai prima parte, până unde scriai cu mâncărurile… că-s pofticioasă 🙂
    Frumos a scris despre tine madama cu Blogosfera feminină, felicitări.

  12. Danke schon 🙂
    Da nu mai poftiţi cu toţii la mâncarea din povestea cu Alice, că e mâncare d-aia vorbitoare, face rău la stomac. Plus că nu ştii dacă nu te faci când mare, când mic din cauza ei…

Comentariile sunt închise.