Ştiri despre ce n-am mai făcut

Tot nu mi-am găsit de lucru, deşi nici nu m-am străduit extraordinar să caut. În continuare nu fac nimic util societăţii.

N-am învăţat încă pentru restanţă, pentru că nu-mi mergea calculatorul bine.  Sigur, Word-ul unde aveam eu materialele de învăţat mergea perfect, dar cum să înveţi când ai în inimă şi-n suflet grija că nu-ţi merge calculatorul? Acum nu mai am nici o scuză, laptopul meu mărimea elefant funcţionează la parametri optimi din nou, după o inevitabilă formatare. Evident, nu l-am formatat eu, fiinţă lipsită de aptitudini tehnice mai avansate de manevrarea unui abac. Virusul, „un troian relativ harmless”, după cum mi-a explicat Ariciul, nu s-a dat bătut fără luptă. De fapt, nu s-a dat bătut deloc, ci s-a împărţit în vreo 6, cum mi-a explicat tot Ariciul. În desen însă sunt doar 3 omuleţi ninja pentru că mi-a fost lene.

Tot pentru că mi-e lene, şi pentru că mă simt iar ca o amibă, şi încă o amibă foarte tristă, n-am desenat girafa cu insomnie explorând altă metodă de a bea cafea: direct din arborele de cafea, dacă în acesta din urmă cafeaua ar creşte direct în ceşcuţe. Desigur, ideea pare să sfideze uşor legile gravitaţiei, evident deci că nu e a mea, eu sunt un izvor nesecat de realism. Cum stau ceştile alea pe ramuri? Suna totuşi ca şi cum ar arăta drăguţ desenată.

N-am desenat nici fotbaliştii Stelei jucând cu o inimă pe post de minge.  Steaua a câştigat „dubla” cu Galatasaray fiindcă a jucat 75% cu inima şi 25% cu capul, Lăcătuş dixit. Mă întreb de inima şi capul cui o fi vorba.

Şi apropo de inimi, pe această cale trebuie să fac o rectificare la un mesaj emis anterior. Sictirita nu are o inimă. Repet, nu are. Dar probabil oricum n-ar fi putut nimeni să creadă aşa ceva.

7 gânduri despre „Ştiri despre ce n-am mai făcut”

  1. Societatea are nevoie şi de persoane care nu fac nimic util societăţii.
    Legile gravitaţiei au fost făcute ca să fie încălcate ( de notat că iniţial scrisesem legile gravităţii)
    75% din inima şi 25% din capul meu zic că a fost ofsaid.
    Iarna nu-i ca vara, dar lasă că nici vara nu-i ca iarna.

  2. Felicitări, eşti pe drumul cel bun.
    Şi eu cam cu ochii pe aceiaşi pereţi m-am uitat, dar e greu să-mi scape golul şi reluările aferente pentru că aud urlete disperate pe geam.

  3. Cu siguranţă sunt pe alt fus orar. Probabil îl pot potrivi cumva, doar că nu manifest un interes deosebit pentru această acţiune.

Comentariile sunt închise.