Sictirita are o inimă

Poate trebuia să păstrez pentru azi desenul cu roboţelul şi ţestoasele pupăcioase, nu de alta, dar era ceva mai potrivit din punct de vedere tematic.

Nadia’s skills with boys at 10 (categoria: flirt)
Goe: Ai avut vreodată viermi intestinali?
Nadia, gânditoare: Păi…am avut giardia.
Goe, scârbit: Giardia. Aia are toată lumea. Eu am avut limbrici!
Nadia: Ăia nu sunt mari şi urâţi?
Goe: Ba da, sunt mari, şi îi vezi cum se mişcă când ies afară (rânjeşte). Acuma am tenie.
Nadia: Aia cum e?
Goe, mândru: E mare de un metru, şi se încolăceşte în stomac, şi oricât o dai afară capul rămâne, că are o ventuză cu care se agaţă de tine.
Nadia: Dar de unde ştii atâtea?
Goe, şi mai mândru: Mama e doctor.

Nadia’s skills with boys at 15 (categoria: we get along)
Câine până la moarte: De ce râzi mereu când vreau să te sărut? N-am mai văzut aşa ceva.
Nadia, râzând în continuare: Nu ştiu.
Câine până la moarte, ofticat: Eşti cam ciudată. (urlă) Hai Dinamoooo! Câini până la moarte!
Un rapidist, de pe trotuarul celălalt: Hai Rapidu! Muie Dinamo!
Câine până la moarte: Hai Dinamo! Muie lu Rapid!
Mai mulţi rapidişti, de pe trotuarul celălalt: Băă! Muie la câinii roşii!
Câine până la moarte, şi moartea se apropie: Muie la ţigani!
Din ce în ce mai mulţi rapidişti pe trotuarul celălalt: Să-ţi rup capul de câine dinamovist!
Nadia: Dacă traversează ăia încoace, eu nu te cunosc.

Nadia’s skills with boys at 20 (categoria:ceartă and heartbreak)
Nadia: Eşti un prost. Mereu despici firul în 4. Sau în 8. Sau în 16.
Tolstoievski: Sau în 32.
Nadia: 64.
Tolstoievski: 128!
Nadia: 256!
Tolstoievski: 512!
Nadia: 1024!
Tolstoievski: 2048!
Nadia: …
Tolstoievski: Ha. Te-ai oprit.
Cearta este întreruptă de o Gagică uşor dezorientată.
Gagica: Nu vă supăraţi, ăsta e gangul? (arată spre un gang)
Tolstoievski: …
Nadia: …
Tolstoievski: Ahm…păi da, cam ăsta e.
Gagica: Mulţumesc.

Am început cu această recapitulare selectivă a felului cretin şi idiot în care se comportă Universul în special când e vorba de chestiuni de corazon, pentru că trebuia să existe şi un element de amuzament în stilul caracteristic mie care sunt a funny chick şi niciodata cheesy pe de-a-ntregul. [Dar sunt uşor-uşor în proces de tâmpire din moment ce am început să vorbesc romgleză. Acum, când scriu aceste rânduri, uşa de la balcon e larg deschisă pentru că transpir ca un hipopotam în saună, iar Eloiza a intrat în sufragerie şi aleargă pe aici cu picioruşele ei multe şi negre de gândac. Nici măcar nu mă mai obosesc să mă duc după ea.]

Încerc să-mi dau seama de ce Nadia nu plânge când i se dă în cap în faţa blocului şi se caţără înapoi în frumosul apartament cu un pârâiaş de sânge după ureche. Nadia nu plânge nici când i se fură 400 de euro într-un tren spre Praga (aici tata ar spune: evident, doar nu-s munciţi de ea). Nu plânge nici când e bolnavă şi îi e rău de-i vine să se împuşte. În schimb, e perfect capabilă să bocească în cantităţi industriale fiindcă n-o iubeşte un puţoi. Şi perfect incapabilă să înţeleagă că peste o situaţie de rahat se trece şi puţoiul se trimite la dracu, asta e, la un moment dat, că n-ai ce să faci, show must go on. Eroina noastră este asemănătoare într-un fel cu tenia din povestea lui Goe, are o ventuză cu care se agaţă obsesiv de tot ce-i face rău. Poate că îi e teamă că nu găseşte imediat altceva sau altcineva care să-i facă rău. Şi în atare lipsă s-ar plictisi cumplit.
Momentan roboţelul androgin este subiect de invidie.

8 gânduri despre „Sictirita are o inimă”

  1. noh, poate nadia nu plange in situatii care nu depind in niciun fel de ea? si poate atunci cand plange nu jalea e motivul principal, ci oftica?

  2. Nadia asculta Queen, e „a funny chick” si stie algoritmi. Si, ca sa nu uit, dar sa trec pe ultimul loc – caci asa se retine cel mai bine – Nadia se pare ca are suflet/inima/feelinguri sau cum vreti sa-i ziceti.
    Totul bene pana acum cu Nadia. Hai ca ne place (vorbind la plural: eu si laptopul meu. restu n-am idee :))

Comentariile sunt închise.