Girafa cu insomnie, episodul cinci

-scris chiar de Nadia-

„Nu merge cu oile, să întreb pe cineva mai deştept.
Mă duc la elefant, am auzit că-i un animal înţelept.”
„Ai ceva pe conştiinţă”, i-a zis elefantul încruntat.
„Când ai conştiinţa curată adormi imediat!”
„Ce e aia conştiinţă?” întrebă girafa neştiutoare.
„Înseamnă că ai făcut cuiva un rău foarte mare
Şi acum te simţi vinovată, chiar fără să ştii
Aminteşte-ţi, cere-ţi iertare, să vezi cum vei adormi.”
Girafa s-a chinuit deci să-şi aducă aminte
Când a fost ultima oară când nu fusese cuminte.
S-a gândit, s-a gândit, nimic rău nu făcea
Dimpotrivă, toată lumea din savană o iubea
De voia cineva un fruct din vârf de copac
Girafa i-l culegea pe dată ca să îi facă pe plac.
„Conştiinţa mi-e curată!” Strigă girafa bucuroasă.
„Am şi eu un merit că-i viaţa-n savană frumoasă”.
Dar vezi că gândindu-se aşa, mai rău a obosit
S-a făcut dimineaţă, şi girafa tot n-a dormit.

-scris de Dragoş Ariciul-

Merse astfel girăfioara
La Săndel ca să întrebe
De ce se stresează noaptea
Când ar trebui să se viseze.

Că e mică precum ‘bina
Şi că are aripioare
Zboară peste flori înalte
Bâzâind umpic prea tare.

Şi să-i spună de sub ea
Prin nori pufoşi şi dând c-o labă
Din trei maimuţe una rea
C-a uitat şi de-o silabă.

Săndeluş e elefantul
Supărat c-a lui mămică
Bând suc de cocos într-o seară
I-a dat nume de pisică

„Eşti plăpândă şi mioapă
Şi-am văzut la viaţa mea
Mai deşteaptă decât tine
Chiar şi o omidă şchioapă!

Elementar s-ar putea spune,
Când în noapte te roteşti
Chinuind trăgând de coadă
Oi, pisici, maimuţe, peşti.

Tu nu dormi căci nu te lasă
Atârnându-ţi vina grea,
Conştiinţa dureroasă
C-ai minţit pe cineva.

Ai furat sau îmbrâncit
Mititei colegi de şcoală
Eşti aicea pe pământ
Nu girafă, ci o boală!”

„Dar eu sunt fetiţă bună
Şi mănânc, mă spăl gât
Dau frunziţele gustoase
S-ajungă la orice rât.

Dar de spui tu, înţeleptul
C-am greşit, aşa o fi.
Şi să nu stea dreaptă coada
Fapta rea o voi găsi!”

Şi se tot foi săraca
Să încerce a găsi
Lucrul rău ce-n fiece noapte
Nu o lasă a dormi.

„Să fi fost atuncea oare,
Când dansând uşor pe vârfuri
Am trecut încet pe lângă
O familie de ienupări?

Sau când aricelul Gopo
Hop si el să crească mare
A-nceput să îmi mănânce
Din trei, două feluri de mâncare!?”

-va urma-