Nuovo Cinema Europeo

Bucureşti, Muzeul Ţăranului Român. Cinefilii fără ocupaţie aşteaptă să vizioneze o adunătură de scurtmetraje est-europene în noua sală de proiecţie a muzeului, care este simultan şi vechea sală de proiecţie a muzeului. Şi aşteaptă. Şi aşteaptă. La un moment dat, pe scenă suie un nene regizor, însoţit de alt nene regizor şi de un al treilea nene, care ar putea fi orice, de la regizor la prelucrător prin aşchiere.

Nene regizor: Ne bucurăm că ne aflăm aici, în această seară, ca să inaugurăm această sală de cinematograf a Muzeului Ţăranului Român…

Celălalt nene regizor: De obicei, când veniţi la cinema, sunteţi obişnuiţi să staţi pe scaun, să înceapă filmul, pur şi simplu…n-aveţi ocazia să vedeţi regizorii şi să vorbiţi cu ei, nu-i aşa? Ei, noi inaugurăm un nou tip de cinema, unde care regizorul stă de vorbă cu publicul…

Primul nene regizor: Şi unde proiectorul nu merge! Că de aia suntem aici, avem o mică problemă tehnică…

Al treilea nene, cu accent străin: Ce se întâmplă…proiectorul e nou-nouţ, adus din Italia…şi a ajuns la noi…

Nene regizor: Dar s-a pierdut o cutie cu cabluri!Aşa că acum oamenii de acolo se chinuie să bage şi să scoată diverse mufe…

O gagică din sală: Deci n-au cabluri suficiente?

Nene regizor: Din contră, au prea multe! Nu mai ştiu care de unde e! De fapt, proiectorul merge, dar s-ar putea să n-avem sunet.

Celălalt nene regizor:Dar filmele sunt în limbi străine, şi au subtitrări! N-aveţi nevoie de sunet!

Primul nene regizor: În afară de ăla românesc, pe ăla n-o să-l înţelegeţi. A, ba da, îl înţelegeţi, că e despre un animal…Animalele nu vorbesc.

Cineva din sală: Deci când începe filmul?

Nene regizor: Peste vreo jumătate de oră o să ştim dacă mai începe sau nu. Dar partea bună e că puteţi sta de vorbă cu noi până se repară proiectorul şi să ne puneţi orice întrebare…sau să ieşiţi afară la o ţigară, dacă preferaţi…

O gagică din sală: De ce filmul dvs. “4, 3, 2” n-a fost selecţionat pentru Oscaruri?

Nene regizor: (rânjind) Mda, cum ziceam, puteţi pune orice întrebare…Păi n-aş şti să zic exact, dar cred că e din cauză că oamenilor care s-au ocupat cu selecţia nu le-a plăcut…

Celălalt nene regizor: Haideţi să vorbim despre această sală deosebită, dacă tot ne aflăm aici…

Nene cu accent străin: Această sală e finanţată din fonduri europene, care vrea să mai facă şi alte sale la fel în România…

Astfel se scurge o jumătate de oră şi mai bine. O gagică părăseşte sala pe uşa din faţă, adică de sub nasul celor trei neni (ăsta o fi pluralul??) de pe scenă.

Nene regizor: Unde vă duceţi?

Gagica: La o ţigară…

Nenea: Nu mai aveţi timp! Pierdeţi filmul! Acuş începe!

Celălalt nene regizor: Pe bune, începe filmul. Ăia care au plecat la discotecă şi-au luat ţeapă.

Primul nene regizor: Bun. Mi se face un semn de sus că proiectorul e gata…ba nu, nu mi se face. Ba da, mi se face. Deci, facem o probă de 5 minute la proiector, să vedem dacă merge doar imaginea şi nu sunetul…sau doar sunetul şi nu imaginea…sau nici imaginea, nici sunetul.

Începe proba proiectorului. Vedem ca prin ceaţă nişte indivizi care cioflesc seminţe într-un cinematograf. Apoi îi vedem tot mai clar, imaginea se focalizează…dar n-auzim nici pe naiba.

Nene regizor: După cum puteţi vedea, sunetul merge!!

După acest moment apoteotic, cinefilii fără ocupaţie sunt invitaţi să părăsească sala.

6 gânduri despre „Nuovo Cinema Europeo”

  1. imi pare rau pentru cei 10 lei ai tai, dar cred ca m-as fi distrat copios pe seama lor daca as fi fost acolo.

Comentariile sunt închise.