Să moară Evenimentul Zilei
noiembrie 18, 2011
Televizor să mă uit la televiziuni românești n-am. Ziare românești nu cumpăram nici când eram în context de coprezență cu ele. Dar, ca 1. româncă, 2. absolventă de jurnalism, mă mențin la curent cu pulsul presei românești cu ajutorul Internetului, vedea-o-aș pe toată transformată în fabrici de margarină.
Uneori, rar, această ocupație mă înveselește, de exemplu dacă găsesc un clip cu un pui de panda care strănută sau un articol tradus prost din ziarul englezesc Soarele. De cele mai multe ori, însă, mă întristează cumplit, de-mi vine să cânt Of viața mea ca Adrian Minune fost Copilul și Costi Ioniță la un loc, dar fără rânjetele lor contradictorii pe moacă. Și nici un ziar nu mi-a cauzat mai mult of în ultima vreme decât Evenimentul Zilei.
Desigur, poate că n-ar trebui să am mari pretenții de la aceeași instituție de presă care pe vremuri relata povestea găinii care naște pui vii. Pe de altă parte, acolo publică, de pildă, distinsul pseudoanticomunist Vladimir Tismăneanu, unul dintre intelectualii de vază ai țării, iar pagina de feisbuc a acestui mare ziar are nu mai puțin de 17 fani printre prietenii mei majoritar școliți într-ale mass-media.
Prima oară când Evenimentul Zilei mi-a livrat o doză de tristețe a fost când am dat de un articol pe tema studentelor care fac un ban în plus lucrând pentru videochaturi. Read the rest of this entry »
Casa, dulce casa
octombrie 6, 2011
Prolog
Statia autobuzului 300, Bucuresti.
Un nene: Nu va suparati, pot sa va spun ceva?
Nadia: Nu ma supar. Spuneti.
Un nene: Am lucrat la fabrica Nustiucare inca din 1975 si am fost unul dintre cei mai fideli angajati, am ajuns sef de raion in mai putin de un an ceea ce trebuie sa va spun ca altul de la noi din fabrica sa mai fi reusit eu nu stiu. Dar in 93 am fost disponibilizat fara nici un fel de compensatie pentru ca fabrica a intrat in faliment, asa ca m-am angajat la fabrica Nustiucum. Acolo am avut un accident la un utilaj in 98 dupa care nu am mai putut lucra si am fost pensionat pe caz de boala. Insa nici macar toata pensia pe care o meritam nu am putut s-o primesc pentru ca sefa de la resurse umane mi-a blocat dosarul si oricat am incercat sa obtin adeverinta de Dracustiece am fost refuzat. M-am dus acolo in fiecare zi timp de luni de zile si pana la urma am renuntat pentru ca eram prea bolnav si n-am avut bani sa-i dau in judecata. Sa stiti ca am fost insa printre cei mai buni muncitori pentru utilaje de Naibastie si in ziua de azi nimeni nu mai invata meseria asta, pe tineri nu-i mai intereseaza asemenea lucruri, si e pacat. Asa sa stiti.
Nadia:…. Read the rest of this entry »
Încă o conversație despre Dracula
septembrie 11, 2011
(…un personaj, pare-se, de maxim interes pentru străinezii de pretutindeni.)
Englez 1, profesor de fizică: Până la urmă, Vlad Țepeș nu era vampir, nu?
Nadia: Nu.
Englez 2, asistent medical: (sare ca ars) Normal că nu! (întoarce spre mine un zâmbet de intelectual care parcă îmi spune: Ce prost e ăsta de lângă mine…) Lasă că-i explic eu, că știu. Partea cu vampirul este, bineînțeles, doar o legendă adăugată de vesticii ignoranți. Ca și cea despre contesa Bathory…care era…din…Bulgaria, nu?
Nadia: Ungaria.
Englez 2: Așa, o țară vecină.
Nadia: Cu România, nu cu Bulgaria.
Englez 2: De fapt, (se întoarce spre Englez 1 și îi expune cu un aer profesoral) Țepeș era doar un imbecil sângeros și antipatic, care n-avea nimic special față de alți imbecili sângeroși și antipatici și barbari din epoca respectivă. De altfel, să știi, Nadia, și noi am avut mulți d-ăștia.
Nadia: Știu.
Englez 2: Unii dintre ei ne-au fost chiar regi! (râde ca de o glumă bună)
Nadia: Știu.
Aici intervine Englez 3, un pișpirică de profesie incertă ce până atunci sorbise un cocteil foarte roz, denumit sugestiv Cosmopolitan: Auzi, dar chiar era român Vlad ăla? Read the rest of this entry »
Ceaușescu și Dracula, sau: Ce știu străinii despre România
iulie 17, 2011
-dialoguri despre țara de origine a Nadiei cu amicii ei străinezi, culese întru bucuria compatrioților-
Indian, 24, coleg de școală și tovarăș de bere
El: Știu că aveți mulți țigani.
Nadia: Da, și nu prea ne place de ei.
El: De la noi au venit. Ne cerem scuze pentru inconvenient.
***
El: România e în Europa?
Nadia: Da.
El: În Uniunea Europeană?
Nadia: Da, și-n aia.
El: A, ce tare. E o țară comunistă? E democrație? Read the rest of this entry »
Deci da
aprilie 19, 2011
Dintr-un manual de Film Studies centrat pe analiza genului horror, capitolul despre Dracula:
“The Hungarian woman who weds a Romanian husband will neccesarily adopt the dress and manners of his people, and her children will be as good Romanians as though they had no drop of Magyar blood in their veins; while the Magyar who takes a Romanian girl for his wife will not only fail to convert her to his ideas, but himself, subdued by her influence, will imperceptibly begin to lose his nationality. This is a fact well known and much lamented by the Hungarians themselves, who live in anticipated apprehension of seeing their people ultimately dissolving into Romanians.”
“…For both Gerard and Stoker, the Romanians’dominance can be traced to the kind of racial puissance that overwhelms its weaker victims”.
Deci da, se pare că românii vor cuceri, asimila și domina din toate punctele de vedere, dar mai ales rasial, întreaga lume. Singurii care n-au aflat încă sunt chiar ei.
